82 rezultate (0,17357 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Dor de casa, dor de duca. Itinerare culinare | Dagmar Dusil

Plina de amintiri | Felicia Doleanu

Plina de amintiri | Felicia Doleanu

Daca vrei sa iei inapoi Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, trebuie sa te faci frate, sora, prieten(a) sau iubit(a) cu Felicia Doleanu! Cred ca s-ar baga sa perturbe putin si statu-quo-ul Insulei Serpilor.Plina de amintiri nu este un model de viata, ci pur si simplu o marturisire a oltencei plecate la munca in Germania, de unde observa lumea de pe ambele maluri ale Europei – cel vestic, cel estic –, unde sufera, se bucura (mai ales!), si empatizeaza cu toti „ranitii soartei”, fie ei, mai ales, romani. (Flori Balanescu)„Sarbatorile printre straini sint triste, in special in primii ani. Trecutul navaleste peste tine dureros de real, cu imagini, cu intimplari legate de traditii, de familie si de prieteni, de locuri, de gusturi si de mirosuri. Cu timpul, amintirile se estompeaza, familia se micsoreaza, prietenii vin si pleaca, unii chiar ramin, gusturile si mirosurile se schimba, devin mai fine, mai delicate… Te adaptezi. Intr-o zi de Florii ma aflam, ca de obicei, la munca. Restaurantul la care lucram era in voga. Fiecare zi? Un nou spectacol! Creme de la creme se perinda pe-acolo, etalindu-si limuzinele, Rolex-urile, sotiile sau amantele exotice, excentrice, snoabe, parasute ieftine, dar neaparat elegante si pline de bijuterii… Musai sa te faci vazut si sa vezi, sa demonstrezi ca afacerile iti merg struna si ca esti pe val… Era foarte greu sa rezervi o masa, aproape imposibil, de aceea multi veneau si asteptau, pur si simplu, sa se elibereze una la intimplare, oricit de tirziu. In seara aceea, pe la ora 21, navalesc doi compatrioti. Pe unul il chema Florin si semana teribil cu marele Anthony Quinn. Mare era si Florin! Mare spargator de case si ciorditor din magazine. Mare si la stat: cam un metru nouazeci, atletic. Mare si la suflet: s-a intimplat sa-i gaseasca pe nemti dezbracati in propriile dormitoare si i-a acoperit (ca sa nu raceasca), in timp ce-i jefuia. Toti colegii mei, italienii, il cunosteau, pentru ca le vindea tot felul de aparatura, videocamere, bijuterii, haine, la preturi acceptabile. Celalalt era mic si slab, extrem de elegant si pedant, infractor periculos, recidivist, cu multi ani de puscarie prin diverse tari europene. De o inteligenta sclipitoare, specializat in foarte multe „domenii”, vorbind sapte limbi straine foarte bine. De-a lungul anilor, ne intilniseram de mai multe ori si, de fiecare data, ma rugase sa nu spun ca-i roman. Nu mare mi-a fost surprinderea sa aflu ba ca-i grec, ba ca-i ceh, ba ca-i ungur, ba ca-i italian, ba ca-i francez, ba ca-i neamt. Se metamorfoza in citeva minute, vorbea fara accent in toate aceste limbi si poate chiar in altele… Era teribil! Seful meu, un italian mic si gras, vazind cum cei doi s-au si aruncat la o masa care tocmai se eliberase, m-a rugat sa-i servesc eu. — Saru’ mina, doamna Felicia! — Buna seara! — Ce ne recomandati? — Avem creveti proaspeti, stridii, homari, vreo zece feluri de peste, cotlete de vitel, muschi de vita, paste facute in casa… Ce doriti? — Pai…...

RON 29.00
1

De la Conflict la Comuniune |

Leaganul cintului - Antologie de versuri | Cyprian Norwid

Ce este Dumnezeu? Cartea celor 24 de filosofi |

O mie si una de carti | Gabriel Brebenar

Cum si de ce (mai) educam? | Doru Castaian

Corespondenta de la un colt la altul | Viaceslav Ivanov, Mihail Gerschenson

Husserl si promisiunea timpului. Subiectivitatea in fenomenologia transcendentala | Nicolas de Warren

Dan Slusanschi. Portret de clasicist | Ana-Maria Raducan, Florin-George Calian

Dan Slusanschi. Portret de clasicist | Ana-Maria Raducan, Florin-George Calian

Volum coordonat de Ana-Maria Raducan si Florin-George CalianPentru multi dintre autorii care au contribuit cu evocari in volumul de fata, dar si pentru editori, profesorul Dan Slusanschi (1943-2008) a intruchipat fi gura carturarului si a dascalului prin excelenta: un extraordinar profesor universitar, care a format generatii de clasicisti, dar si unul dintre cei mai importanti umanisti si oameni de cultura pe care i-a avut Romania vreodata. Pe noi, editorii volumului, ne-a format (si informat) atit Omul, cit si profesorul Dan Slusanschi. Ne-au cucerit mai intii blindetea si vitalitatea contagioasa cu care-si revarsa informatiile carturaresti. L-am descoperit treptat pe profesor, luati prin surprindere in anii studentiei de faptul ca nu era doar un clasicist desavirsit (traducatorul prin excelenta al epopeilor), dar si un expert in latina medievala si un foarte fin cunoscator (printre putinii de altfel) al neolatinei principelui Dimitrie Cantemir. (Ana-Maria Raducan, Florin-George Calian – editori)„Dan Slusanschi era un fenomen. Traducea din greaca lui Homer, din latina lui Vergiliu, din engleza lui Tolkien ori din franceza lui Benveniste cu acelasi sentiment de acasa, de limba cunoscuta nu pe dinafara, ci pe dinauntru. Limbile pe care le stia, nu parea sa le fi invatat cindva: parea sa le fi stiut dintotdeauna. Pentru el, limbile nu erau achizitii exterioare, ci renasteri interioare. In Dan Slusanschi, limbile traiau asa cum traiesc in noi organele vitale.Ficatul sau era greaca, rinichiul sau era latina, plaminii sai erau alcatuiti dintr-un amestec ordonat de limbi, vechi si moderne. Era fabulos in etimologiile sale indo-europene. Uneori, cind ne intilneam si vorbeam despre de toate, se oprea din curgerea conversatiei si tragea dintr-unele din cuvintele folosite cite un fir etimologic, pe care il ducea nu doar pina in etimonul sau originar (sau pina la discutia savanta referitoare la el), ci pina in ambianta sa culturala, religioasa, sociala, economica si antropologica, despre care stia totul. In plus, parea ca stie si toate cele patru sute treizeci si noua de limbi si dialecte indo-europene si ca le-a vorbit pe toate, ca limbi materne, inca de cind s-au diferentiat din predecesoarele lor si s-au autonomizat. Dan Slusanschi era un platonician al etimologiilor. Parea ca le vazuse cindva derivarea, ca fusese martorul formarii lor, ca le fusese contemporan si ca, de atunci, nu le uitase. Cunoasterea, pentru el, nu era decit o anamneza, o rememorare a ceea ce, cindva, vazuse cu ochii lui si ascultase cu urechile lui. Dan Slusanschi cu adevarat a fost un fenomen”. (Horia Roman Patapievici).Au adus contributii la volum: Francisca Baltaceanu, Florica Bechet, Arcadie Bodale, Louis Callebat, Florin George Calian, Eugen Ciurtin, Stefan Colceriu, Gabriela Cretia, Andrei Esanu, Ioana Gogeanu, Octavian Gordon, Maria Iliescu, Liana Lupas, Carmen Manea, Alexandru-Sorin Marculescu, Ioana Munteanu, Adrian Muraru, Mihaela Paraschiv, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pippidi, Andrei Plesu, Anca Plugaru, Elena Liliana Popescu, Ana-Maria Raducan, Vasile Rus, Antoaneta Sabau, Oana Salisteanu, Marina Stefureac, Bogdan Tataru-Cazaban, Andrei Timotin, George Bogdan Tara, Ileana Voicescu.

RON 38.00
1

Reforma la romani. Un fenomen de transfer cultural in secolele XVI-XVII | Nagy Levente

Reforma la romani. Un fenomen de transfer cultural in secolele XVI-XVII | Nagy Levente

Cercetarea stiintifica a impactului Reformei asupra culturii romane s-a facut mai cu seama in perioada interbelica. Daca citim lucrarile aparute atunci, putem observa ca discursul stiintific maghiar si cel romanesc gravita in jurul a doua conceptii net diferite. Istoricii maghiari (Jancso Benedek, Revesz Imre, Juhasz Istvan, Tamas Lajos, Galdi Laszlo) au vazut in reformarea romanilor ardeleni un act civilizator al aristocratiei maghiare calvine. Principii si superintendentii calvini ai Principatului Ardelean si-au dorit ca romanii, aflati intr-o situatie culturala inferioara, sa aiba parte de mintuire. Conform teologiei Reformei, puterea laica este obligata chiar de catre Dumnezeu sa aiba grija nu numai de bunastarea materiala a supusilor, ci si de cea sufleteasca. Daca aristocratia maghiara calvina nu s-ar fi ocupat de culturalizarea si disciplinarea sociala a romanilor, ar fi savirsit chiar un pacat. Aceste idei sunt exprimate clar si in predoslovia „catra Mariia sa craiul Ardealului” din Noul Testament de la Balgrad (1648) conceputa de catre mitropolitul Simion Stefan:„Ca n-au facut Dumnezau oamenii pentru craiu, ce au ales Dumnezau si au rinduit craii si domnii pentru oameni, ca sa-i socoteasca si sa-i pazeasca, pre carii i-au dat Dumnezau supt biruinta lor, cum pazescu si socotescu si pastorii turmele sale. […] Asia si crailor si domnilor, cindu le porinceaste Dumnezau sa socoteasca si sa pazeasca pre oamenii sai, carii sint supt biruinta lor, nu numai aceasta le da inainte sa le faca leagea si dereptate si sa-i apere de pizmasii lor si sa socoteasca si sa miluiasca saracii si vaduole, si pre cei rai si nemilostivi sa-i cearte, ce mai virtos aceasta e deregatoriia lor: sa poarte grije de aceasta cum sa aiba oamenii de supt biruinta lui mincare si bautura sufleteasca.”[1]Incepind cu corifeii greco-catolici ai Scolii Ardelene (Samuil Micu-Klein, Petru Maior, Gheorghe Sincai) si continuind cu cercetatorii de seama de la inceputul secolului al XX-lea si din perioada interbelica (Zenovie Piclisanu, Stefan Metes, Augustin Bunea, Nicolae Iorga, Nicolae Draganu, Ioan Lupas) acest impuls al aristocratiei maghiare ardelene calvine, izvorit dintr-un sentiment devotional religios si transpus intr-un program de civilizare si disciplinare sociala, a fost mereu privit cu suspiciune. In interpretarea acestor cercetatori romani, Reforma a fost doar un pretext prin care domnii privilegiati ai Ardealului au vrut sa rupa legaturile culturale si religioase care existau intre romanii ardeleni si cei din voievodatele romine de dincolo de Carpati. Scopul final al acestui proces ar fi fost maghiarizarea fortata si totala a romanilor ardeleni.Dupa 1945, din motive usor de inteles, cercetarea Reformei a fost abandonata atit de catre specialistii maghiari, cit si de cei romani. In anii ‘60-70 ai secolului trecut, datorita eforturilor facute de filologi romani (in primul rind Ion Ghetie si Alexandru Mares), respectiv istorici maghiari si sasi ardeleni (Pavel Binder, Arnold Huttmann, Demeny Lajos) au fost editate si interpretate texte romanesti din secolele XVI-XVII concepute si publicate sub impactul Reformei, cu rezultate stiintifice remarcabile. In timp ce istoricii si filologii maghiari nici dupa 1989 nu s-au aplecat asupra subiectului, in Romania – si intr-o oarecare masura in Germania (Krista Zach), Austria...

RON 59.00
1

Teologie si mistica sacramentala in opera „Viata in Hristos" de Nicolae Cabasila | Bogdan Vasile Buda

Teologie si mistica sacramentala in opera „Viata in Hristos" de Nicolae Cabasila | Bogdan Vasile Buda

Cunoasterea si aprofundarea autorilor de literatura spirituala ramin de actualitate si reprezinta calea cunoasterii reciproce si un prim pas in deschiderea spre un real dialog teologic intre Bisericile despartite de evenimente istorice trecute. Deschiderea si dialogul dintre Biserica contemporana si credinciosii ei aflati, ca oamenii timpului, in cautarea Adevarului neschimbat, prin umanismul crestin, ofera culturii desacralizate de azi un raspuns si calea de urmat pentru depasirea tuturor crizelor si confruntarilor inerente schimbarilor si evolutiei lumii contemporane. In acest context recomand lucrarea parintelui Bogdan Vasile Buda tuturor celor care sint dornici de patrunderea Adevarului. Orientali si occidentali, catolici si ortodocsi in cautarea drumului mintuirii traim deja in unitatea Bisericii „una sfinta”, care, prin oamenii Ecclesiei, ne apropie si ne ajuta sa patrundem dincolo de cotidianul efemer, dindu-ne posibilitatea sa traim dimensiunea spirituala a „fiilor lui Dumnezeu” in Fiul cel Unul-Nascut din Tatal. (+ Virgil Bercea, Episcop de Oradea), Cunoasterea si aprofundarea autorilor de literatura spirituala ramin de actualitate si reprezinta calea cunoasterii reciproce si un prim pas in deschiderea spre un real dialog teologic intre Bisericile despartite de evenimente istorice trecute. Deschiderea si dialogul dintre Biserica contemporana si credinciosii ei aflati, ca oamenii timpului, in cautarea Adevarului neschimbat, prin umanismul crestin, ofera culturii desacralizate de azi un raspuns si calea de urmat pentru depasirea tuturor crizelor si confruntarilor inerente schimbarilor si evolutiei lumii contemporane. In acest context recomand lucrarea parintelui Bogdan Vasile Buda tuturor celor care sint dornici de patrunderea Adevarului. Orientali si occidentali, catolici si ortodocsi in cautarea drumului mintuirii traim deja in unitatea Bisericii „una sfinta”, care, prin oamenii Ecclesiei, ne apropie si ne ajuta sa patrundem dincolo de cotidianul efemer, dindu-ne posibilitatea sa traim dimensiunea spirituala a „fiilor lui Dumnezeu” in Fiul cel Unul-Nascut din Tatal. (+ Virgil Bercea, Episcop de Oradea)

RON 25.00
1

Natura umana la Toma de Aquino si Karl Popper. Critica monismelor antropologice contemporane | Cristian Balanean

Nemasurata ispita a puterii | Adriano Papo, Gizella Nemeth Papo

Nemasurata ispita a puterii | Adriano Papo, Gizella Nemeth Papo

Gheorghe Martinuzzi Utyeszenics (1482–1551), cunoscut sub numele de „Fratele Gyorgy”, a fost episcop de Oradea, primat de Ungaria, cardinal, inalt tezaurar, judecator suprem, comandant militar, locotenent regal in Ungaria si voievod al Transilvaniei. A fost un personaj genial, ambitios, iscusit si influent, autoritar si vizionar, unul dintre cei mai ilustri oameni de stat est-europeni din toate timpurile. Nascut intr-un castel in Dalmatia din parinti nobili scapatati, dupa o perioada de viata monahala in Ungaria si Polonia, Gheorghe Martinuzzi a primit alte ranguri ecleziale, administrative si militare in Regatul Ungariei lui Ioan I Zapolya si in Transilvania. Obiectivul sau politic a fost sa mentina echilibrul intre marile puteri ale epocii, cea habsburgica si cea otomana, cu scopul de a salvgarda integritatea teritoriala a regatului maghiar. In mod paradoxal insa, politica sa a avut efectul contrar: nasterea Principatului Transilvaniei si, ca urmare, divizarea tripartita a Ungariei.Desi a fost principalul autor al cedarii Transilvaniei catre Casa de Austria, acuzat de cadere la invoiala cu sultanul, dupa ocupatia habsburgica a tarii, Gheorghe Martinuzzi a fost ucis din porunca lui Ferdinand de Habsburg in castelul sau de la Vintu de Jos. Cadavrul, mutilat ingrozitor, a ramas neinhumat timp de mai mult de saptezeci de zile. Sfintul Scaun a deschis o ancheta pentru judecarea ucigasilor cardinalului. In final, a prevalat insa ratiunea de stat: Ferdinand si complicii sai au fost deplin absolviti de vina.

RON 55.00
1

Revolutia permanenta, mon amour! | Flori Balanescu

Scurta introducere în noua fenomenologie | Hermann Schmitz

Scurta introducere în noua fenomenologie | Hermann Schmitz

Omul epocii noastre a ajuns sa fie lipsit de aparare in fata excesului de posibilitati cu neputinta de refuzat, care ii sint puse la dispozitie de progresul tehnologic si de retelele de socializare, neavind nici un criteriu conceptual clar, care sa ii permita sa reflecteze asupra lui insusi, pentru a se afirma astfel pe el insusi. Noua fenomenologie isi propune sa ii vina in ajutor, facindu-i accesibila aceasta posibilitate, cu ajutorul unor concepte care trebuie sa fie incisive si percutante, fara sa fie insa rigide. Relevanta acestei sarcini ce revine noii fenomenologii devine evidenta abia la o privire retrospectiva asupra ambiguitatii ce a caracterizat, de-a lungul timpului, modul in care omul s-a inteles pe sine si lumea sa in spatiul european. (Hermann Schmitz)Nascut in 16 mai 1928, la Leipzig, Hermann Schmitz este un cunoscut filozof german, intemeietorul noii fenomenologii. In 1955 obtine titlul de doctor in filozofie, cu o lucrare despre Goethe, iar in 1958 devine asistent al Seminarului Filozofic din Kiel, unde isi obtine habilitarea cu o lucrare despre Hegel. Din 1971 pina in 1993, ocupa postul de profesor in cadrul aceluiasi Seminar din Kiel. Lucrarea sa fundamentala, Sistemul filozofiei, publicata in zece volume intre 1964 si 1980 are drept punct de plecare experientele cotidiene, nemijlocite de viata, propunind o abordare care, desi tributara fenomenologiei traditionale, isi propune sa o depaseasca pe aceasta in unele aspecte fundamentale, inclusiv in felul in care este definit insusi conceptul de fenomen.

RON 27.00
1

In locul sinelui. O abordare a Sfintului Augustin | Jean-Luc Marion

Mitul Schismei si alte eseuri | David Bentley Hart

Mitul Schismei si alte eseuri | David Bentley Hart

Intre copertele volumului de fata au fost adunate mai multe eseuri publicate in ultimul deceniu de catre teologul american David Bentley Hart. Fara indoiala unul dintre cei mai mari ginditori crestini contemporani, aparitia acestui volum are ca obiectiv oferirea unei porti de acces in vasta si profunda opera a acestuia, care abordeaza cu mult curaj si fara complezenta teme de doctrina, ecleziologie, istorie, metafizica si politica. Postfata acestui volum, semnata de teologul Alin Vara, va oferi o fresca si o cheie de lectura pentru toti cei care vor sa aprofundeze sistemul teologic si metafizic al autorului nostru.Adesea provocator, ironic si sarcastic, dar mereu deosebit de subtil, profund si erudit, deopotriva crestin de confesiune ortodoxa si simpatizant al catolicismului, partizan socialist atras de traditiile rasaritene si aspru critic al mercantilismului occidental, sustinator al doctrinei apocatastazei si al metafizicii fundamentate onto-teologic, scrierile lui David Bentley Hart ar putea uneori sa ne contrarieze, insa nu trebuie sa uitam ca esenta teologiei nu este niciodata intelepciunea simtului comun al acestei lumi, ci a interiorizarii constiente si responsabile a continutului credintei. Indiferent daca consimtim sau nu conceptiilor lui David Bentley Hart, acesta ramine unul dintre acei autori tot mai rar intilniti, care stie si are capacitatea de a ne provoca prejudecatile si de a ne scoate din cumintenia imatura a unei credinte si gindiri neinterogate. (Dan Siserman)

RON 27.00
1

Ipoteza mimetica | Alberto Castaldini