36 rezultate (0,17315 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Jucătorul de șah

Pe frontul de vest nimic nou (ediţie de buzunar)

Dincolo de frontiere

Dincolo de frontiere

Andrei Makine a dezvaluit, spre stupefactia generala, intr-un interviu din 2011 pentru Le Figaro, ca sub semnatura scriitorului Gabriel Osmonde se ascunde tot el. Sub propriul nume, incoronat de laurii premiului Goncourt in 1995, a publicat 18 volume, sub cel de-al doilea, doar patru. Romanul Dincolo de frontiere ii aduce pe cei doi intre copertile aceleiasi carti, in care Osmonde devine personaj, mentor spiritual, mag si calator prin interstitiile lumii vizibile. Complexa arhitectura a volumului, sub arcadele careia se intersecteaza nu doar masti umane din toate azimuturile, ci si fictiuni diferite, ne poarta de la Paris la Bruxelles si apoi intr-o Abhazie edenica, unde sintem pregatiti sa intelegem rosturile celei de-a Treia Nasteri, Alternasterea, adica supravietuirea dincolo de identitatile noastre, biologica si sociala, si chiar „dincolo de disparitia noastra fizica”.Frontierele despre care vorbeste autorulTestamentului francezsint cele pe care le depasesti prin radicalizare, sau prin exil, dar si cele ale romanului. Cine vorbeste, de fapt, in aceasta carte? Andrei Makine isi pune o multime de masti. Daca Gabriel Osmonde este un nume de imprumut cu care a semnat mai multe romane in urma cu vreo zece ani, mai ales Alternastere, deducem ca inDincolo de frontiereexista trei voci: Lynden, Osmonde si Makine. Adica un cavaler al Apocalipsei, un scriitor bintuit de viziuni felliniene si un narator mai rezonabil. Pe cine trebuie sa asculti? Acest joc ne conduce la singura intrebare care merita pusa: se poate spune totul prin literatura? Cu-adevarat? In ce masura o epoca ii permite unui scriitor - Makine, Osmonde, Lynden - sa deschida robinetul temerilor si fantasmelor sale, sa elibereze torente de cuvinte, idei, imagini fara sa i se reproseze ca provoaca, perverteste, murdareste? - Le Figaro litteraireDe data aceasta, Andrei Makine nu ne mai ia cu el in calatorie in Siberia, ci impinge tot mai departe limitele noastre psihologice. InDincolo de frontiere, el pune sub semnul intrebarii atit conditia umana, cit si pe cea de scriitor: poate acesta din urma sa scrie totul? Un roman sclipitor si exploziv. - La Voix du Nor

RON 14.50
1

Vizuina de aur

Grupul meu de terapie

Feriti-va de Sabalu!

O vara de rascruce

De la Golania la rezist

De la Golania la rezist

De la Golania la #rezist. Jurnal civic 2017-2019La aproape trei decenii de la miscarea civica Golania din Piata Universitatii, in 1990, a aparut miscarea #rezist, cu proteste ce au cuprins intreaga tara, declansate impotriva schimbarilor in justitie dorite de coalitia corupta aflata la guvernare. Acesta este jurnalul personal tinut de Ruxandra Cesereanu in perioada 2017-2019, cind s-a implicat activ in protestele din Cluj, fiind adesea printre oamenii care au iesit in strada. Trei ani de viltoare sociala si politica in tara noastra sint sintetizati in acest jurnal, evidentiind cele mai aspre momente de criza, dar si micile victorii care au pastrat vie speranta protestatarilor si i-au ajutat sa „reziste” pina la destramarea coalitiei de guvernare din 2019. De la Golania la #rezist contureaza caruselul de emotii si reactii prin care a trecut autoarea in timpul protestelor, asemenea celor cu care a impartasit dorinta de trezire civica a Romaniei si de aparare a unor principii fundamentale pentru democratie.Dupa ce am vazut cu ochii mei manifestatia-maraton din Piata Universitatii si am auzit discursurile din balconul Universitatii, reactiile multimii, cintecele, spiritul parodic, umorul, rugaciunile comunionale, ceva s-a trezit definitiv in mine. Acelui ceva eu ii spun constiinta morala. Era o energie noua, de observator lucid si combativ, implicat in ceea ce se intimpla in tara sa. Acel ceva m-a facut sa ma preschimb intr-un actant civic din 1990 incoace, chiar daca mi-au ramas tabieturile de spectator. In latura mea socio-politica sint mai degraba un raisonneur si, in mod cert, o analista a mentalitatilor. Piata Universitatii 1990 m-a facut sa fiu asa ceva, m-a marcat definitiv si definitoriu, de aici mi se trage meteahna de comentator, acesta a fost inceputul. - Ruxandra Ceserean

RON 14.50
1

Vulpea albastra (editie de buzunar)

Multa forta si un dram de gingasie

Psihologul meu de c***t si alte povesti despre sanatatea mintala

Apocalipsa - editura Polirom

Formula succesului

Chipul lui Dumnezeu

Chipul lui Dumnezeu

Premiului Nobel pentru Fizica 1978, 2006 si 2019.In 1992, astrofizicienii George Smoot si John C. Mather (Premiul Nobel pentru Fizica, 2006) descopera cu ajutorul satelitului COBE cea mai veche radiatie de lumina produsa vreodata in lume, purtind inca amprenta Big Bangului in ea. George Smoot pronunta atunci o fraza ramasa celebra: "E ca si cum am vedea chipul lui Dumnezeu!".Cartea fratilor Igor si Grichka Bogdanov reconstituie aventura cosmologiei aflate in cautare de raspunsuri la intrebarile esentiale cu privire la originea si evolutia Universului, prezentind intr-un stil propriu si incitant rezultatele cercetarilor unor aspecte dintr-un trecut foarte indepartat, unele dintre acestea vizind, fie si indirect, perioada de dinainte de Big Bang. Totul pare sa sugereze ca legile imuabile ale fizicii, dar si fenomenele comentate ar implica existenta unui proiect care a facut posibila aparitia vietii pe Pamant. Dar este oare asa? Exista ceva sau cineva care a elaborat un astfel de proiect? Are Universul un destin inscris in vreun "ADN cosmic" al sau?Autorii ne ofera diverse raspunsuri posibile la aceste intrebari, prezentind teoriile, observatiile astronomice si rezultatele obtinute pina acum, si ne propun la rindul lor citeva surprinzatoare ipoteze proprii, dintr-un domeniu in care stiinta pare ca se apropie tot mai mult de spiritualitate.Descoperirea luminii primordiale • Focul Creatiei • Fantoma Big Bangului • A fotografia „chipul lui Dumnezeu” • Universul ca un bebelus • "A vedea" Zidul lui Planck • De ce e Universul atit de bine reglat? • Care este forma Universului? • Un moment straniu numit Big BangFragment din cartea “Chipul lui Dumnezeu” de Igor Bogdanov si Grichka Bogdanov:"Primul dintre eroii nostri de metal se numeste COBE (ceea ce inseamna "explorator al fondului cosmologic"). Ati aflat deja ca el este cel care i-a adus in 2006 Premiul Nobel "parintelui" sau George Smoot (si colegului acestuia John Mather). Si care, in acelasi timp, e adevaratul raspunzator pentru faimoasa expresie "chipul lui Dumnezeu".Aventura a inceput in anii 1970. Vor fi trebuit zece ani pentru construirea si punerea la punct, dupa mii de tatonari si reveniri, ale unicului exemplar al acestui aparat devenit astazi un mit. In cele din urma, pe 18 noiembrie 1989, vine ziua lansarii. Smoot a relatat despre nelinistea care l-a cuprins cand a aflat ca misiunea de a lansa pretiosul satelit pe orbita revenise rachetei Delta, asta dupa dramatica explozie a navetei Challenger, in 1986: „Vazusern racheta de aproape dupa o calatorie precedenta si fusesem consternat observand cat parea de rablagita — pete de rugina, pe ici, pe colo, mici lipituri cu Glyptal. Munca noastra profesionala de o viala se afla in varful acestei rachete".Apoi, numaratoarea inversa. Si lansarea. Invadata brusc de flacari, platforma de lansare se ilumineaza si, intr-o liniste ireala, tonele de metal se smulg lent de pe Pamant. Trei secunde mai tarziu, bubuitura chimica brusc catapultata de unda de soc spinteca aerul si se rasfrange piepturi. In vreme ce monstrul de otel se ridica anevoie, tone de apa sunt deversate sub duzele care arunca flacari, pentru a atenua puterea undelor sonore.Treizeci de secunde de la declansare si racheta depaseste bariera sonica, urcand tot mai repede. Dupa doua minute, se afla deja la o altitudine de 40 de kilometri si zboara cu aproape 2 000 de metri pe secunda. Trec 240 de secunde: se aprinde si cea de a doua treapta, in vreme ce partea inferioara, detasandu-se brusc, isi incepe indelungata cadere spre sol. Cinci secunde mai tarziu, la o inaltime de 112 kilometri, carenajele grele sunt si ele ejectate si COBE se napusteste acum in vid cu o viteza de 5 000 de metri pe secunda.

RON 14.50
1

Cartea marii

Cartea marii

Cartea marii sau arta de a prinde un rechin urias dintr-o barca penumatica pe o mare intinsa in patru anotimpuriCartea marii - Morten Stroksnes• Premiul Uniunii Criticilor din Norvegia 2015Doi ani au trebuit sa treaca pina intr-o seara de vara cind, in insulele pe cit de izolate si salbatice, pe atit de maiestuoase ale arhipelagului norvegian Lofoten, doi prieteni au luat, in sfirsit, hotarirea: sa plece intr-o expeditie primejdioasa in largul marii, la vinatoare de rechini boreali. Specie ancestrala de dimensiuni impresionante, ce traieste sute de ani, rechinul boreal a stirnit groaza si imaginatia pescarilor nordului din cele mai vechi timpuri. Se spune ca ochii lui fosforescenti, napaditi de paraziti hipnotizeaza prada, iar carnea extrem de toxica poate sa provoace transe halucinatorii. In barca lor pneumatica, inarmati cu echipamente de pescuit rudimentare, povesti incredibile si ambitiile nemasurate ale vinatorilor de balene legendari, naratorul si Hugo Aasjord, artist excentric si pescar experimentat, pornesc in cautarea acestui monstru enigmatic. Inspirata din fapte reale si intretesuta cu povesti uimitoare despre viata putin cunoscuta a oceanului, cu biologia, istoria, poezia si legendele sale, Cartea marii este o celebrare a universului marin, a aventurii si a prieteniei, dar si un semnal de alarma pentru protejarea unui ecosistem greu incercat de actiunile oamenilor, dar atit de important pentru dainuirea vietii pe pamint asa cum o stim astazi.O expeditie de dimensiuni epopeice deschide calea informatiilor fascinante despre mari si oceane in aceasta eco-aventura marina… Eruditia, umorul intepator si scriitura simpla ale lui Strøksnes se contopesc intr-o istorie naturala proaspata, cuceritoare. - Publishers WeeklyO carte patrunzatoare si fascinanta, evocind figuri memorabile precum Ahab al lui Melville sau batrinul lui Hemingway… Arta ingenioasa a lui Morten Strøksnes este aceea de a ne aminti inca o data ca prinderea pestelui mare este cea mai putin importanta parte a povestii. - The Wall Street JournalO carte extraordinar de captivanta… Un tur de forta… O opera de meditatie si contemplare, cu un orizont larg si deschis ca indepartatele linii de coasta ale nordului, pe care le evoca atit de frumos. - The SpectatorTraducere din limba norvegiana de Diana Polga

RON 9.50
1

Pisica si soarecele

Bob Honey care face si drege

Bob Honey care face si drege

Bob Honey e un american divortat, de virsta a doua, care se pricepe la o multime de lucruri, de la curatarea foselor septice, domeniu in care incearca sa-si extinda afacerea in afara Americii, pina la explozibili facuti in casa. Insa, in 2003, o intilnire intimplatoare in Bagdadul devastat de razboi il face sa devina asasin platit, mai exact, asasin de batrini. Pe parcursul noii sale cariere, Bob Honey „face si drege”: executa misiuni, inventeaza ritualuri si, la un moment dat, se indragosteste de o tinara cu peruca, bolnava de alopecie, fara sa stie ca propria lui viata e in pericol. Dincolo de intriga trasnita si plina de intorsaturi neasteptate, Bob Honey care face si drege este o acuta satira sociala, Sean Penn descriind societatea americana contemporana intr-o cheie distopica. Romanul sau este incarcat de aluzii politice si diatribe la adresa unei lumi distorsionate fictional tocmai pentru a dezvalui o realitate profund ingrijoratoare.Comic, cosmaresc, frematind de viata... Bob Honey este un erou al vremurilor noastre si-al epocii Trump, reflectat in oglinda crapata a scriiturii lui Penn. - Paul TherouxO carte cuceritor de ciudata... Penn isi stabileste un obiectiv ambitios, iar reusita lui este una spectaculoasa. Bob e un personaj minunat, genul de ins de la care nu-ti mai poti lua ochii... si partea aceasta din carte are un farmec aproape incomensurabil. - BooklistAm banuiala ca lui Thomas Pynchon si Hunter S. Thompson le-ar placea teribil aceasta carte. - Salman Rushdi

RON 14.50
1

L'amour toujours

Palavrageala pe Nil

Elogiul mersului

Dumnezeu, universul si viata

Dumnezeu, universul si viata

Universul a fost creat, are un inceput, sau a fost dintotdeauna asa cum il vedem? Cum au fost posibile aparitia si evolutia speciilor biologice, pina la cea mai evoluata dintre ele, omul? Ordinea ce guverneaza intregul Univers a fost oare determinata de prezenta unei ratiuni? Sint intrebari pe care marii ginditorii si le-au pus inca din vechime si la care, afirma profesorul Bourceanu, stiinta actuala ne poate ajuta sa gasim unele raspunsuri.Daca prima parte a cartii analizeaza problemele legate de nasterea si evolutia Universului prin prisma rezultatelor obtinute de fizica, cosmologie si astrofizica, cea de-a doua isi propune sa raspunda la intrebari privind aparitia si evolutia vietii pe Pamint. Partea a treia trateaza succint starea actuala a biosferei, care se degradeaza continuu ca urmare a activitatilor umane, multe dintre ele lipsite atit de ratiune, cit si de morala. Punind laolalta perspectivele stiintei, ale gindirii filosofice si religiei asupra acestor probleme fundamentale, conchide autorul, vom intelege ca, departe de a se exclude in mod necesar, ele pot converge.Fragment din cartea "Dumnezeu, universul si viata" de Gelu  Bourceanu"Alaturi de argumentele analizate pana aici, descoperirea bosonului Higgs constituie inca o dovada covarsitoare in sprijinul modelului Big Bang.Spuneam in introducere ca ultimul argument marcant in favoarea modelului Big Bang este bosonul Higgs, supranumit si „particula lui Dumnezeu". Sa cercetam de ce formarea acestei particule, in conditiile unor energii extrem de mari, se vadeste a fi atat de importanta pentru intelegerea inceputului universului.Filosofii greci antici Leucip si Democrit, elevul sau, pe la 450 i.Hr., aratau ca orice corp material, prin sfaramare, se poate diviza in particule din ce in ce mai mici, pana cand se ajunge la unele extrem de mici, care nu se mai divid sub actiunea fortelor de care dispunea omul la acele vremuri. Aceste particule „indivizibile" se numesc „atomi" (de la grecesculatomos). Generalizand, ei considerau ca la baza lumii materiale stau atomii. Trebuie sa observam ca, pentru a obtine particule din ce in ce mai mici, este necesar sa se consume energii din ce in ce mai mari. Astazi se stie ca si atomii sunt constituiti, la randul lor, din alte particule.

RON 9.50
1

In vremea contaminarii

In vremea contaminarii

Pandemia de Covid-19 este cea mai severă criză sanitară din vremurile noastre. Ea ne dovedește cît de complexă e societatea în care trăim, cu raţiunile ei sociale, politice, economice, interpersonale și psihologice. Locuind în Italia, una dintre țările cele mai afectate de Covid-19, Paolo Giordano ne arată cum se răspîndește această boală în lumea noastră interconectată, ce impact are asupra noastră și ce trebuie să facem. El pune în discuție și alte forme de contaminare – de la criza ecologică pînă la știrile false și xenofobie – pentru a ne ajuta să înțelegem nu doar cum am ajuns aici, ci și cum, împreună, putem face o schimbare. „Locuiesc la Roma, dar e ca și cum n-aș mai fi aici. Orașul în care trăim cu toții este acum mai întins și mult mai eteric, centrul nostru afectiv de greutate se îndreaptă spre nordul țării – o geografie nouă, formată din zone roșii care se tot extind pe harta epidemiei și din talk-show-uri la care ne uităm seară de seară... Frumusețea Romei, care așteaptă afară, pare acum incapabilă să ne consoleze...” (Paolo Giordano) Nu mi-e teamă că mă voi îmbolnăvi. Atunci de ce mi-e teamă? De tot ceea ce contaminarea ar putea schimba. Mi-e teamă ca nu cumva să descopăr că eşafodajul civilizaţiei pe care o ştiu e asemenea unui castel din cărţi de joc. Mi-e teamă că totul se va nărui, dar mi-e teamă şi de situaţia contrară: că spaima va trece degeaba, fără să lase în urmă vreo schimbare. (Paolo Giordano

RON 14.50
1

Sfarsitul e mereu aproape

Sfarsitul e mereu aproape

Sfarsitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului pana la amenintarea nuclearaBestseller New York TimesMomentele dificile ii fac oare pe oameni mai puternici? Poate umanitatea sa sustina, fara a se autodistruge, puterea armelor pe care ea insasi le-a creat? Tehnologia sau abilitatile oamenilor vor ajunge vreodata la un maximum ori vor regresa? Nu se stiu raspunsurile la astfel de intrebari, insa nimeni nu le prezinta la fel de interesant ca Dan Carlin, legind trecutul si viitorul in moduri fascinante si neobisnuite. Intrebarile pe care ni le propune se refera la cel mai important subiect imaginabil: supravietuirea omenirii. De la colapsul Epocii Bronzului pina la provocarile erei nucleare, aceasta problema ameninta umanitatea ca o staruitoare sabie a lui Damocles. Cu totul iesita din tipare si erudita, ciudata si profunda, Sfirsitul e mereu aproape analizeaza problemele care sunt rareori prezentate publicului si face dintr-odata trecutul sa devina important pentru prezentul nostru foarte turbulent.In pofida aparentei stabilitati a epocii noastre, nu avem garantia ca situatia actuala nu se va schimba drastic. Exemplele din aceasta carte reconstituie unele perioade in care s-a intamplat asta. Si noi am putea avea o varianta moderna a colapsului Epocii Bronzulut. Ori superputerea globala ar putea suferi o implozie neasteptata, cum s-a intamplat cu stravechea Asirie, creandu-se un urias vid geopolitic. Roma timpurilor noastre s-ar putea fragmenta asemenea Impertulut Roman. O panderme ar putea izbucni cu usurinta, iar daca ar fi destul de grava, ne-ar aminti cum traiau oamenii inainte de medicina moderna. Ar putea surveni un razboi nuclear sau un dezastru ecologlc. Ne-am putea trezi intr-o realitate despre care generafille viitoare vor citi in carti descriind experientele umane extreme sau formuland avertismente cu privire la ceea ce trebuie evitat.Fragment din cartea "Sfarsitul e mereu aproape" de Dan Carlin:" Aparitia armelor nucleare a facut posibil, pentru prima oara in istorie, ca un singur om sa distruga zeci de milioane, poate chiar sute de milioane de vieti si, odata cu dezvoltarea tehnologiei de lansare a incarcaturii nucleare, sa faca asta in doar cateva minute. Nici unul dintre cei mai infricosatori oameni din istorie Ginghis-Han, Alexandru Macedon, Adolf Hitler — nu dispunea de o astfel de capacitate. Daca in secolul al XIII-lea titanul mongol Ginghis-Han decidea sa distruga un imperiu sau un stat, asta avea sa dureze un timp. Daca statul era urias — cum era, de exemplu, China -, probabil ca urma sa dureze zeci de ani. Daca insa presedintele Richard Nixon, in 1969, decidea sa lanseze un atac nuclear in acelasi loc, putea ucide o suta de milioane de chinezi intr-o dupa-amiaza.Daca omenirea ar trata aceasta noua superarma la fel ca pe oricare alta arma eficienta inventata vreodata, urmatorul razboi mondial s-ar purta avand la dispozitie capacitati distructive aproape supranaturale. Cele cateva sute de oameni care au fost martori la nasterea epocii atomice si-au dat seama de asta in momentul in care au vazut testul Trinity din desert: “Acum am devenit moartea, distrugatorul lumilor”, cum spunea Oppenheimer.La fel ca oamenii de stiinta, si americanii de rand au avut reactii contradictorii. Daca esti implicat intr-un razboi mondial care treneaza si tabara ta dobandeste o superarma, aceasta va fi cu siguranta perceputa lumina pozitiva. In cartea saIn the Shadow of War, istoricul Michael S. Sherry descrie reactiile diverse ale americanilor dupa ce presedintele Truman a vorbit la televizor, spunand poporului american si lumii intregi ca bomba fusese lansata si explicand ce era aceasta noua arma si de ce fusese folosita. “Unii au spus ca sunt mandri de realizarea americanilor si satisfacuti de razbunarea contra japonezilor.” Unii ar fi vrut ca razboiul sa continue, ca sa lansam mai multe bombe asupra Japoniei. “Altii - mai ales soldatii care presupuneau ca o invazie a Japoniei era singura alternativa la folosirea bombei - s-au bucurat de pacea pe care bomba o accelerase, precum si de faptul ca se fabricase aceasta bomba, considerata un instrument util pentru asigurarea continuitatii pacii.”Altii au vazut cu totul altceva - pentru ei, bomba era dovada nenorocirii aduse de razboiul modern. Alti oameni simteau ca prevesteste ce ne-ar putea rezerva viitorul.

RON 14.50
1

Pisica musafir

Lenin. O biografie

Lenin. O biografie

Biografie politica la superlativ. - Sunday TelegraphLenin este si astazi o personalitate controversata. Unii il privesc cu aversiune, altii inca ii propaga ideile. In poate cea mai cunoscuta si mai bine documentata biografie a lui Lenin, Robert Service ni-l prezinta asa cum nu il intilnim in cartile de istorie: ca o figura politica marcanta, dar si ca un om obisnuit. Un om care s-a bucurat de sustinerea familiei, dar care, dupa ce fratele sau a fost executat din ordinul tarului, a devenit un rebel. Un om a carui dorinta de distrugere s-a dovedit a fi mai puternica decit dragostea pentru proletariatul in slujba caruia sustinea ca se afla. Un om care, impins de preocuparile sale intelectuale si de furia impotriva regimului, a ajuns, dintr-un tinar activist marxist, fondatorul partidului comunist si al statului sovietic. Un om care a lasat mostenire Rusiei opresiunea politica si intimidarea sociala, dar pe care, in pofida suferintelor indurate de pe urma comunismului, multi l-au jelit la moartea sa si dupa aceea.Cel mai bun punct de plecare pentru a-l cunoaste pe fondatorul bolsevismului este cartea istoricului britanic Robert Service. Service scrie impotriva canonului referitor la Lenin care predomina atit in Est, cit si in Occident. - New York Review of BooksCea mai importanta contributie a cartii sint informatiile de ordin personal. Datorita lor, Lenin apare mai uman, dar si mai inspaimintator. Service nu lasa relatarile sa alunece in sentimentalism si nu uita nici o clipa despre cine vorbeste. - Wall Street JournalDaca, datorita anumitor circumstante, istoria nu s-ar fi intors in favoarea lui, Lenin ar fi putut ramine un exilat anonim. Aceasta biografie superba arata de ce nu s-a intimplat asa. - BooklistFragment din cartea "Lenin. O biografie" de Robert Service"Cu atit mai uluit a fost in dimineata zilei de marti, 4 iulie, cind a fost trezit de un trimis al Comitetului Central bolsevic. Maksimilian Savelev, care facea parte din redactia Pravdei si era un apropiat al radicalilor din Organizatia Militara, venise la Neivola cu trenul ca sa-i dea lui Lenin de veste ca demonstratiile impotriva Guvernului Provizoriu erau pe punctul de a scapa de sub control si ca ministrii planuiau sa ia contramasuri dure. Indiferent de starea in care se afla, Lenin a trebuit sa puna capat vacantei si sa se intoarca la Petrograd. Putea sa fie o insurectie tot asa cum putea sa fie si un fiasco. Varsarea de singe era aproape inevitabila. Locul lui Lenin nu era in Finlanda, ci alaturi de camarazii sai din Comitetul Central bolsevic. Micul grup format din Lenin, Maria Ilinicina, Savelev si Bonci-Bruevici si-a facut bagajele in pripa si a luat primul tren inapoi catre granita administrativa ruso-finlandeza de la Beloostrov, apoi mai departe spre Gara Finlanda. Calatoreau cu pasapoarte legale, iar Bonci-Bruevici se temea ca nu cumva sa intre in conflict cu alti pasageri, insa nu s-a intimplat nimic De la Gara Finlanda s-au grabit spre resedinta Matildei Ksesinskaia, pentru ca la amiaza sa se alature Comitetului Central.Grevele si demonstratiile durau deja de citeva zile ; multimi de muncitori, soldati si marinari se adunau frecvent in fata vilei, asteptind din partea Comitetului Central un semn pentru un atac decisiv impotriva Guvernului Provizoriu. La fel s-a intimplat si la scurt timp dupa intoarcerea lui Lenin, caruia i s-a cerut sa iasa la balcon si sa se adreseze multimii. La inceput a ezitat, insa liderii bolsevici din Kronstadt l-au convins s-o faca. Lenin era sigur in acel moment ca criza fusese supraalimentata si ca liderii Organizatiei Militare actionasera iresponsabil. Intorcindu-se spre cei care erau cu el in vila Ksesinskaia, le-a spus: „Meritati o chelfaneala zdravana pentru treaba asta!"17, apoi s-a dus pe balcon si a cerut multimii sa-si meninta calmul. A sustinut ca demonstratiile antiguverna-mentale trebuiau sa fie inainte de toate pasnice, insa mesajul sau nu a fost bine primit. Multimea crezuse ca Lenin, care scrisese inflacarat despre nevoia de a inlatura Guvernul Provizoriu, se va pronunta pentru actiune violenta si neintirziata. Lenin insa a gindit cumpatat, iar la primele ore ale zilei de 5 iulie Comitetul Central bolsevic a facut si ultimul pas inapoi, anulind demonstratia care fusese planificata pentru mai tirziu in acea zi.

RON 14.50
1