118 rezultate (0,21961 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Lume de ieri

Lume de ieri

După ce am venit în Bucureşti din Giurgiu, loviţi debombardările turcilor de la Rusciuc din războiul 1877-1878,şi m-am făcut mai mare, am simţit nevoia să evadez din casapărintească de care n-aveam voie să mă depărtez prea mult şisă văd şi eu alte străzi, alte case şi alţi oameni de-ai Capitalei.Ne mutasem de curând în strada Spătari, într-un fel devilă plini de geamlâcuri vesele, ascunsă în fundul curţii de unnuc bătrân, spre care te ducea o potecă îngustă, mărginită deboschete de liliac şi hurmuz. Iar în fund de tot, la spatele casei,un rai de grădină cu tot felul de pomi roditori.Loc destul de joc şi de petrecere. Dar pofta omului - fie elchiar mic, cum eram eu – e fără saţ

RON 29.50
1

Povesti Regale de Craciun

Povesti Regale de Craciun

Cuprins: • Poveste de Craciun • Povestea ingerasului din bradul de Craciun • Povestea omului de zapada • Ajutoarele lui Mos Craciun • Povestea bradului de Craciun • Cel mai frumos cadou • Povestea fulgului de zapada • Povestea globuletelor • Un bulgare de zapada • Darul de Craciun • Craciunul mamei • Floarea lacrimilor • Craiasa zapezii • Nicusor • Craciunul • Omul de zapada • Fetita cu chibrituri • Povestiri despre Iisus • Noaptea sfanta • Vedenia Cezarului • Fantana celor trei magi • Copilul din Betleem • Fuga in Egipt • In Nazaret • In Templu • Pricoarea • Dumnezeu si Sf. Petre • Flacar

RON 12.75
1

File de Jurnal, Memorii

File de Jurnal, Memorii

Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din România, medic obstetrician de seamă din prima jumătate a secolului XX. Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenţii chirurgicale prin care a salvat sute de vieţi. A condus, concomitent, Spitalele „Colţea”, cel al „Şcolii de Poduri şi Şosele”, precum şi Spitalul de Chirurgie instalat în Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele două erau mereu împreună în marile spitale şi în spitalele de campanie, în mijlocul răniţilor de război” (dr. V.T. Terenţiu). Suferind o plagă infectată din cauza deselor expuneri la infecţiile răniţilor, Regina a fost operată la mână de către prietena sa.C.I. Parhon spunea: „Marta este nu numai o profesionistă de o rară valoare și conștiinciozitate, dar și o lucrătoare de elită pe terenul publicisticii medicale și în special pe acela al biologiei”. S-a luptat toată viața pentru recunoașterea statutului profesional al femeilor în interiorul breslei medicale. Și-a câștigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor României. S-a confruntat cu multe probleme și opoziții din partea colegilor, nefiind acceptată drept chirurg, pentru că era femeie. Reușește, totuși, să profeseze. Se căsătorește în anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din România și se mută definitiv la București. După război își continuă activitatea profesională ca medic chirurg la spitalul Colentina din București, precum și cercetările desfășurate alături de soțul său

RON 22.95
1

Mari comandanti de osti

Mari comandanti de osti

In portretele ce alcatuiesc aceasta serie de "oameni care au purtat razboaie", Nicolae Iorga a stiut sa lege mereu personalitatile alese de el in campul nesfarsit al istoriei universale, de tot ceea ce reprezinta, regasind in fiecare conducator de oaste elementele caracteristice ale mentalitatii si ale vietii secolului sau. Cartea aduce astfel o contributie insemnata la intelegerea modului de a privi si a scrie a singurului istoric roman care a putut cuprinde in opera sa evolutia omenirii intregi. - Gheorghe I. Bratianu Noi traim intr-o epoca in care se guverneaza prea mult. Daca am fi lasati noi intre noi ne-am putea intelege, dar intervin hartii pecetluite care ne paralizeaza, ne deprind paralitici. La noi incepe razboiul deseori din ambitia unui sef de Stat sau a unui factor influent in viata unui Stat, incepe razboiul din cauza greselilor unor diplomati - foarte multe razboaie din timpurile noastre vin din greselile diplomatilor. Se fac unele razboaie si din cauza presei care creeaza o dusmanie intre doua popoare, sau din cauza unei actiuni a strazii. Noi traim intr-o epoca in care toate natiunile isi spun lucrurile cele mai dezagreabile in fiecare zi si onoarea natiunilor este asa de deosebita, incat nu se face razboi pentru aceasta. Fiecare dintre noi este si ce vrea el, iar daca vrea sa fie numai ce vrea el, atunci nu are decat sa se inchida in casa, dar daca vrea sa aiba o actiune asupra societatii, sa aiba un rol public, atunci el primeste anumite porunci din partea acestei societati, pe care trebuie sa le interpreteze potrivit cu o tinta mai inalta. Ceea ce este fundamental intr-o societate, intr-un anume moment, are o asa de mare influenta, incat nimeni nu poate scapa cu desavarsire de sub actiunea ei. - Nicolae Iorg

RON 14.45
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfiala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu putine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

In ce greutate ma afl u eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfi ala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cuputine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 29.70
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care ici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 29.61
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1930-1931

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al Inchipuirilor noastre.Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerea sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lueruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini!Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi Incerca sa povestesc cu sfiala si, pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva

RON 29.75
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre

RON 29.75
1

Mihai Viteazul. Ucis de sabia tradarii

Mihai Viteazul. Ucis de sabia tradarii

De mult scriitorii de anale slave in Balcani, pornind de la imparatii romani si bizantini si trecand pe la tarii bulgari si sarbi, ajungeau la domnii romani ca la continuatorii autoritatii lor. Supusi unor prelati greci, ca Dionisie Rali al Tarnavei, din care Mihai facu capelanul sau in Ardeal si in Moldova, reorganizatorul canonic al Bisericii locale, bulgarii cerura prin acestia, prin tot soborul acestor sefi religiosi ai lor, libertatea de la Mihai. Iar sarbii, care, o clipa, crezusera in Sigismund, proclamandu-l ca rege al lor, pentru a-l vedea parasind, rusinos, asediul, indelungat si zadarnic, al Timisoarei turcesti, pusera bandele lor, sub Baba-Novac, ars apoi de unguri pentru cauza, invinsa, a lui Mihai, si sub atatia altii, in serviciul eroului, care era si al lor, alaturi cu taranii si boierii munteni si moldoveni care inconjurau pe seful firesc al rasei lor.Valoarea politica a lui Mihai Viteazul, dupa tot ce s-a gasit in timpul din urma cu privire la spusele si faptele lui, nu mai poate fi tagaduita. Ea face dintr-insul, biet bastard domnesc, lasat fara instructie, crescut prin straini, fara tara ani de zile, ajuns intamplator Domn al unei tari fara tezaur, fara armata, fara aliante ca si fara mijloace de actiune, una din marile personalitati ale veacului al XVI-lea. Acela pe care, pentru vitejia si martiriul sau, ai sai il considera drept un sfant si mucenic, se ridica astfel si in stima cercetatorului strain al politicii universale. - N. Iorg

RON 29.75
1

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Autorul acestei reconstituiri biografice l-a cunoscut pe Grigoras Dinicu, care i-a cantat la radio si in activitatea sa de local cateva din compozitiile proprii. Acest lucru l-a apropiat de marele violonist si lautar, cu care a avut, intre anii 1935 si 1943, mai multe convorbiri despre subiecte de arta si aspecte ale lautariei moderne, retinute si folosite, in parte, in povestea vietii lui.A fost aleasa forma povestirii, si nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea imprejurarilor de viata si a artei lui Grigoras Dinicu, ultimul dintre marii lautari romani de tip vechi, in acelasi timp insa si precursorul muzicantilor-lautari de conceptie mai evoluata, instruiti si deveniti muzicieni culti, care fac legatura intre doua epoci si doua mentalitati, indicand prin pilda activitatii lor caile de urmat, in lumea de azi, de catre membrii unei bresle cu stravechi si profunde radacini in cultura artistica nationala. Pentru o cat mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de cativa ani, numerosi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoras Dinicu cantand si au colaborat cu el, uneori, fiind astfel in masura sa dea relatii pretioase, desi unele dintre ele contradictorii, despre viata, opiniile, manifestarile si arta lui. Cu toate contradictiile, privind indeosebi datele calendaristice, toti au fost unanimi in admiratia lor fara limita fata de arta marelui vrajitor al strunelor si fata de felul cum el a stat mereu in serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzarii cantecului si jocului popular. - George Sbarce

RON 29.75
1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Volumul continua cu marturii despre Nicolae Grigorescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion I. C. Bratianu, Theodor Serbanescu, sculptorul Ioan Georgescu, poetul, dramaturgul si prozatorul Dimitrie Constantin Ollanescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, George Cavadia, Mihail Kogalniceanu (caruia autorul ii dedica patru capitole in care povesteste despre omul, diplomatul, familistul si iubitorul de arta Kogalniceanu), Costache Negri si marea lui dragoste Giuseppina Berta, Cesar Bolliac, dascalul Ioan Popescu, fabuloasa nunta a Mariei Bibescu, Ioan Mincu, pictorul G. Demetrescu Mirea si opera sa de „tablouri idealiste, adica cele de imaginatie sau evocatie, si cele realiste, portretele”; amintiri asupra originii si familiei lui Ion Luca Caragiale; primari „de odinioara” ai Bucurestilor si se termina cu un capitol dedicat Craciunurilor „de altadata”.„In plenitudinea multumirilor, dupa ce pun la cale si purcelul fript cu marul in gura si feliile de cozonac moldovenesc cu stafide rosii, mici, fara sambure, si crescut cat snopul – orgoliul gospodinelor – si dupa ciocniri de pahare cu vin rosu de Nicoresti care aduce a viorele, simt nevoia cantecelor de lume, si, la un semn al lui conu Costache, Marghiolita isi drege glasul si incepe sa cante acompaniindu-se cu chitara, tinandu-i isonul incet, conu Costache, melodia nostalgica de tinerete: De-as fi iubito, gingasa floare, / Ce creste ’n vale langa parau, / Mi-as da si roua si mandrul soare, / Pe-o raza dulce din ochiul tau… Ea-i transporta pe toti. N-or fi avand si oamenii acestia suferintele lor, neplacerile lor, tristetele lor? Desigur, da. Dar credinta in Cel de Sus ii intareste. Fiecare e multumit de soarta lui. Viata li se pare frumoasa, pasnica, senina. E un Craciun al credintei, al credintei vii si sfinte”

RON 29.75
1

Mari romani la rascruce de veacuri volumul II

Mari romani la rascruce de veacuri volumul II

Nicolae Petrascu, fratele pictorului Gheorghe Petrascu, a trait in perioada marilor schimbari si progrese care au asezat Romania in randul celorlalte state europene.In 1885 este numit atasat in Ministerul de Externe, iar in 1888 devine sef de cabinet al lui Petre P. Carp. Este numit secretar de legatie la Paris in 1889 si apoi la Istanbul in 1890.La recomandarea lui Titu Maiorescu, tine, incepand din 1892, un curs facultativ de Istoria literaturii romane la Universitatea din Bucuresti. L-a inlocuit pe Ion Luca Caragiale la Directia Teatrelor, pe timpul lipsei acestuia din tara. S-a remarcat prin campania dusa pentru reorganizarea teatrelor nationale si a conservatoarelor de muzica si arta dramatica. A sustinut necesitatea ca scriitorii si artistii sa fie sprijiniti de catre stat. A fost un pretuitor al artelor plastice si a cunoscut indeaproape multe dintre personalitatile vremii. Pentru a isi arata recunostinta in fata geniului multora dintre ei si cu scopul de a nu ramane uitati, acoperiti de praful neiertator al timpului, Petrascu a publicat lucrarea de fata in care face fiecaruia o scurta biografie si rememoreaza cele mai semnificante si tainuite momente din viata lor.„In atingerea gandului urmarit, marturisesc a fi fost ajutat de o predispozitie fireasca, darul de a admira cu sinceritate tot ce am intalnit in infaptuirile lumii ca bine, frumos si adevar. Optimismul aprecierilor mele, despre fiecare in parte si despre toti in general, ca si despre spiritul secolului, a gasit un rasunet mai presus de toate asteptarile.” (N. Petrascu

RON 29.75
1

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

Revad, revad mereu, aceasta oribila lume a raului; si cititorii o vor vedea si ei de aproape, in povestirile ce urmeaza, si ma revad pe mine luptand o intreaga viata, in mijlocul micii mele armate de vanatori de hoti, vesnic la panda, vesnic asteptand calea fiarei cu chip de om, ce trebuie sa se iveasca de undeva, sau urmarind-o prin drumurile intortochiate prin care se refugiaza catre vizuinile ei salvatoare. Pornirile rele, pornirea de a ucide, de a maltrata, de a fura, de a minti si a insela, de a jefui, de a face altuia tot ce nu i-ar placea sa-i faca altul lui, sunt uneori innascute in om, mostenite odata cu sangele stramosilor lui. Sunt adormite la unii de o educatie ingrijita, sunt anevoie stapanite de altii cu sisteme nervoase usor de iritat, sunt ascutite la foarte multi de lipsa unei educatii si de contactele rele sau de alte conditii de viata nenorocite. Sunt trezite cateodata brusc de imprejurari neprevazute, sunt trezite alteori cu incetul, metodic, cultivate si perfectionate, fie de intreg ansamblul vietii sociale, fie de scrieri anume alcatuite, cum sunt brosurile de propaganda ale anarhistilor si ale altor teroristi. In marea majoritate a cazurilor, insa, criminaiii si hotii pasesc pe nenorocitele lor cai din primii ani de copilarie, din acele momente cand creierul n-are nici un amestec in actiune, mica vietate omeneasca ascultand numai de instinctele sale. Citind povestirile din lucrarea de fata, cititorul va face de altminteri singur aceste constatari, si multe altele inca, si se va putea incredinta ca hotia si criminalitatea, pentru a fi starpite, nu e nevoie numai de o politie vigilenta, de o justitie foarte bine cumpanita, de inchisori cu totul altfel organizate, ci mai ales este nevoie de o conlucrare rodnica a intregii societati, care nu va putea fi in siguranta cata vreme nu se va supraveghea singura, incepand de la educatia copiilor in familie si in scoli, si terminand cu inaltarea morala a vietii largi sociale, economice, cetatenesti. Si daca aceasta scriere va indruma cat de putin spiritul public pe o asemenea cale, scopul publicarii ei va fi atins.

RON 29.75
1

Doamna in mov

Doamna in mov

Theodor Constantin (1910-1975) si-a facut debutul inainte de razboi printr-un volum de versuri, continuand cu-o culegere de nuvele intitulata Vrajitoarea apoi cu romanul Casa cu neguri. Toate acestea anuntand in literatura noastra un excelent autor de proza fantastica. Ramas orfan de la varsta de 7 ani, a crescut la orfelinat. Studios si ambitios a absolvit Facultatea de Teologie din Bucuresti, apoi pe cea de Filozofie din Cernauti. Pasionat fiind de domeniul psihologiei se dedica studiului acesteia. Toate aceste cunostinte l-au ajutat in scrierea romanelor sale politiste, de spionaj, de aventuri si de razboi. Cartile sale sunt apreciate prin ineditul aventurilor, dar si prin fotografierea cu minutiozitate a Bucurestiului si a celorlalte orase Dunarene, pe unde isi plimba personajele. Literatura fantastica - cum este cazul romanului Casa cu neguri dar si cea politista - Doamna in mov - cu structuri care permit mai putin subiecte din sfera propagandei comuniste il pun la adapost pe scriitor de eventualele concesii facute regimului. Vitregiile vietii traite - frustrarile copilului trait la orfelinat; teama de a-si pierde sotia (de origine evreiasca), care fusese inchisa intr-un lagar la Odessa intre 1942-1944; iar mai tarziu pierderea unicului fiu, Horia, (care a in dorinta de libertate a fugit in Italia si in timp ce astepta viza de Canada este gasit mort, cazul fiind calificat drept sinucidere) - l-au determinat pe scriitor sa traiasca izolat, asemenea unui lup singuratic.Opera sa cuprinde 26 de titluri de romane si nuvele toate putand devenii oricand scenarii de film in orice epoca si oriunde in lume

RON 29.75
1

Casa cu neguri

Casa cu neguri

Theodor Constantin (1910-1975) si-a facut debutul inainte de razboi printr-un volum de versuri, continuand cu-o culegere de nuvele intitulata Vrajitoarea apoi cu romanul Casa cu neguri. Toate acestea anuntand in literatura noastra un excelent autor de proza fantastica. Ramas orfan de la varsta de 7 ani, a crescut la orfelinat. Studios si ambitios a absolvit Facultatea de Teologie din Bucuresti, apoi pe cea de Filozofie din Cernauti. Pasionat fiind de domeniul psihologiei se dedica studiului acesteia. Toate aceste cunostinte l-au ajutat in scrierea romanelor sale politiste, de spionaj, de aventuri si de razboi. Cartile sale sunt apreciate prin ineditul aventurilor, dar si prin fotografierea cu minutiozitate a Bucurestiului si a celorlalte orase Dunarene, pe unde isi plimba personajele. Literatura fantastica - cum este cazul romanului Casa cu neguri dar si cea politista - Doamna in mov - cu structuri care permit mai putin subiecte din sfera propagandei comuniste il pun la adapost pe scriitor de eventualele concesii facute regimului. Vitregiile vietii traite - frustrarile copilului trait la orfelinat; teama de a-si pierde sotia (de origine evreiasca), care fusese inchisa intr-un lagar la Odessa intre 1942-1944; iar mai tarziu pierderea unicului fiu, Horia, (care a in dorinta de libertate a fugit in Italia si in timp ce astepta viza de Canada este gasit mort, cazul fiind calificat drept sinucidere) - l-au determinat pe scriitor sa traiasca izolat, asemenea unui lup singuratic.Opera sa cuprinde 26 de titluri de romane si nuvele toate putand devenii oricand scenarii de film in orice epoca si oriunde in lume

RON 29.75
1

Impresii din timpul ocupatiei 1916-1917

Impresii din timpul ocupatiei 1916-1917

De la descalecarea regelui Carol si pana in august 1916, Romania n-a facut decat politica - marunta, mizerabila, triviala - politica de tejghetar. Tot ce avem, orice s-a creat, tot ce se vede pe suprafata bun sau rau, e rezultat, direct sau mijlocit, al operatiunilor electorale. Magistratura, drumurile de fier, industria, sinodul, scoala, armata - tot si toate sunt produs siluit al operatiilor de partid, operatii cu care si-au umplut, exclusiv, activitatea oamenii pe care, de pe vremuri, se rezemau drepturile, sperantele si aspiratile neamului romanesc.   Toata truda de cincizeci de ani a regelui Carol de a ne tine in orbita Puterilor Centrale, n-a reusit decat sa ne dezarmeze pentru ceasul cel greu - pe cand osteneala alor nostri, care au asudat o jumatate de secol ca sa ne faca neoameni, a fost, din nefericire, incoronata de succes. Romania mandra, care, cu o mana de curcani, a scuturat jugul turcesc, trebuia sa ingenuncheze in fata vrajmasului de vreme ce devenise tara de samsari, de paraziti si de iloti. Era, dar, neinlaturabil sa se intample, ceea ce s-a intamplat - era fatal ca, la ziua cea mare, cand rolul agentilor electorali avea sa inceteze, omnipotentii sa doseasca si sa lase avutul si viata romanilor in mana lui Tuelff von Tschaphe und Waldenbach. - Gheorghe Radulescu

RON 29.75
1

Vlad Tepes. Sub imperiul terorii

Vlad Tepes. Sub imperiul terorii

Nicolae Stoicescu incearca reconstituirea reala a personalitatii acestui domnitor, atat de controversat prezentata in literatura stiintifica, ca si cea beletristica. Cu o rabdare de benedictin, Nicolae Stoicescu a reexaminat izvoarele istorice, le-a confruntat intre ele si si-a putut da seama, pe baza analizei lor critice, de fondul de adevar pe care-l cuprind, ca si de adaosurile subiective. Inlaturand cu grija stratul fals de informatii ce denatura chipul domnitorului si actiunile lui, autorul lucrarii de fata ni-l reda pe Tepes ca pe un conducator de stat al epocii lui, in tot ce a avut ea maret, dar si reprobabil.Ratiunea de stat i-a dictat actiunile, iar milloacele folosite au fost cele ale vremii. Situatia din tara si pozitia ei internationala cereau masuri hotarate si urgente. Mai usor de observat decat intelegerea masurilor intreprinse de domn si a efectului acestora pentru viitorul tarii, asprimea manifestata de domn a dat nastere la o multime de speculatii literaro-fantastice. Ele n-au pastrat de la donmul roman decat numele, luat de la tatal sau, Dracula, nume caruia i-au asociat cele mai incredibile povesti.Cartea lui N. Stoicescu nu are nimic ocazional. Bogatia faptelor prezentate, logica prezentarii lor, sobrietatea de stil il castiga pe cititor si il asociaza anchetei intreprinse in vederea luminarii adevarului despre Tepes. Dandu-se la o parte mitul, apare in toata grandoarea figura lui Tepes, despre care nu poate fi rostit un elogiu mai mare decat acela pe care Chalcocondil l-a pus in gura lui Mahomed al II-lea ca nu poate sa ia tara unui barbat care face lucruri asa de mari si mai presus de fire stie se foloseasca asa de domnia si supusii lui. - Prog. Stefan Stefanesc

RON 29.75
1

Sissi. Imparateasa Austriei

Sissi. Imparateasa Austriei

Trista poveste de viață a celei care avea să ajungă Împărăteasa Austriei – fără a visa la mărirea aceasta – începe la vârsta de doar 16 ani, când era un copil fericit, îndrăgostit de mare, de sport și literatură. Opera literară preferată a ei a fost „Visul unei nopți de vară“, a lui Shakespeare, imaginându-și că este Titania, Regina zânelor, neplăcându-i numele de Sisi. Visele ei nu s-au împlinit niciodată, nu s-a putut acomoda cu eticheta de la Curte și nici cu o soacră rigidă. Împăratul Franz Joseph o iubea nespus, dar în fața mamei sale nu avea niciun cuvânt. Nici măcar atunci când i s-au luat copiii abia născuți, chiar și animalele de companie. Deși înconjurată de multă bogăție ea rămâne un suflet trist, mereu apostrofată de soacră, chiar în public, și urmărită de damele de companie la fiecare pas. După moartea primei fetițe, la doar 2 ani, Sisi va mai aduce pe lume un băiat Rudolf, care se va sinucide, și o fiică, Marie-Valerie. Distrusă de tot felul de bârfe și chinuită de remușcări cade în depresie, iar asta va duce și la răcirea relațiilor cu Franz Josef care își va găsi mângâierea în brațele actriței Katharina. Aceată carte ne spune povestea tragică a vieții celei mai frumoase și îndrăgite împărătese, în cadrul istoric al acelor vremuri. Aici vom cunoaște o altă Sissi, cea adevărată nu pe cea din romanticele ecranizări.

RON 25.50
1

Glorie si Tragedii

Glorie si Tragedii

Documente SSI despre crimele comise de NKVD asupra populaţiei româneşti din Basarabia şi Bucovina • Purtarea „mizerabilă“ a evreilor comuniști din Basarabia la retragerea Armatei Române • Atentatori legionari dirijaţi de NKVD • Organizarea şi funcţionarea SSI • Documente, instrucţiuni şi metodologii despre organizarea, structura, mijloacele, metodele şi tehnicile folosite în activitatea de informaţii și contrainformații Ion Lissievici (1896-1974), eroul acestei cărți, a fost ofiţer de elită al Armatei Române şi a condus serviciile de spionaj în cel de-al Doilea Război Mondial. După prăbuşirea regimului antonescian a îndeplinit funcţia de director general al Serviciului de informaţii din Ministerul de Război. Timp de 15 ani, a fost deţinut în temniţele regimului comunist din România pentru „vina” de a fi făcut parte din serviciile secrete „burghe- zo-moşiereşti”. Şi dacă nu am reuşit până acum să le ridicăm încă tuturor eroilor câte un monument – pentru că adevărata libertate şi prosperitate a unui popor înseamnă a ne bucura şi de acest drept –, atunci să le mutăm soclurile din pieţele publice, încă inaccesibile pentru ei, în sufletele noastre, spre a dovedi cu adevărat că noi, românii, ne preţuim înaintaşii, pentru că ştim să fim uniţi şi să învăţăm din istorie. Prof. univ. Cristian Troncot

RON 29.75
1

Amintiri Vol.2: 1910-1918

Amintiri Vol.2: 1910-1918

Amintiri. Memorii. Vol.2: 1910-1918 Critic si istoric de arta, muzeograf, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, Alexandru Tzigara-Samurcas a condus Fundatia Universitara Carol I, astazi Bibioteca Centrala Universitara "Carol I", timp de 47 de ani, din 1899 (la 1 ianuarie este numit in functia de bibliotecar) pana in 1946. Cu incepere de la 1 aprilie 1914 devine directorul Fundatiei, functie pe care o va detine pana la pensionarea sa, in decembrie 1946.  Tzigara-Samurcas a depus o activitate prodigioasa, legata si de celelalte importante functii pe care le-a indeplinit: director al Fundatiei Carol I si profesor de istoria artei si estetica la Cernauti. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrari de specialitate, intre care arta populara ocupa un, loc de frunte, tine conferinte la radio sau la Ateneu, participa la congrese si expozitii internationale. A1.Tzigara-Samurcas devine un nume de referinta in domeniul care 1-a consacrat.  Situatia se deterioreaza dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand autoritatile comuniste il alunga in 1948 de la conducerea Muzeului. Batran, bolnav si umilit peste masura, Parintele muzeului de la Sosea moare la 1 aprilie 1952.&nbsp

RON 29.75
1

Amintiri Vol.1: 1872-1910

Amintiri Vol.1: 1872-1910

Amintiri. Memorii. Vol.1: 1872-1910Critic si istoric de arta, muzeograf, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, Alexandru Tzigara-Samurcas a condus Fundatia Universitara Carol I, astazi Bibioteca Centrala Universitara "Carol I", timp de 47 de ani, din 1899 (la 1 ianuarie este numit in functia de bibliotecar) pana in 1946. Cu incepere de la 1 aprilie 1914 devine directorul Fundatiei, functie pe care o va detine pana la pensionarea sa, in decembrie 1946. Tzigara-Samurcas a depus o activitate prodigioasa, legata si de celelalte importante functii pe care le-a indeplinit: director al Fundatiei Carol I si profesor de istoria artei si estetica la Cernauti. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrari de specialitate, intre care arta populara ocupa un, loc de frunte, tine conferinte la radio sau la Ateneu, participa la congrese si expozitii internationale. A1.Tzigara-Samurcas devine un nume de referinta in domeniul care 1-a consacrat.  Situatia se deterioreaza dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand autoritatile comuniste il alunga in 1948 de la conducerea Muzeului. Batran, bolnav si umilit peste masura, Parintele muzeului de la Sosea moare la 1 aprilie 1952.&nbsp

RON 29.75
1

Amintiri Vol.3: 1919-1930

Amintiri Vol.3: 1919-1930

Amintiri. Memorii. Vol.3: 1919-1930 Critic si istoric de arta, muzeograf, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, Alexandru Tzigara-Samurcas a condus Fundatia Universitara Carol I, astazi Bibioteca Centrala Universitara "Carol I", timp de 47 de ani, din 1899 (la 1 ianuarie este numit in functia de bibliotecar) pana in 1946. Cu incepere de la 1 aprilie 1914 devine directorul Fundatiei, functie pe care o va detine pana la pensionarea sa, in decembrie 1946.  Tzigara-Samurcas a depus o activitate prodigioasa, legata si de celelalte importante functii pe care le-a indeplinit: director al Fundatiei Carol I si profesor de istoria artei si estetica la Cernauti. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrari de specialitate, intre care arta populara ocupa un, loc de frunte, tine conferinte la radio sau la Ateneu, participa la congrese si expozitii internationale. A1.Tzigara-Samurcas devine un nume de referinta in domeniul care 1-a consacrat.  Situatia se deterioreaza dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand autoritatile comuniste il alunga in 1948 de la conducerea Muzeului. Batran, bolnav si umilit peste masura, Parintele muzeului de la Sosea moare la 1 aprilie 1952.&nbsp

RON 27.20
1