286 rezultate (1,18599 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului si al spatiului

Bilant al pierderilor

Configurarea reflexului antropologic al spectacolului. Curs al istoriei teatrului prin mentalul colectiv contiguu

Configurarea reflexului antropologic al spectacolului. Curs al istoriei teatrului prin mentalul colectiv contiguu

Configurarea reflexului antropologic al spectacolului. Curs al istoriei teatrului prin mentalul colectiv contiguu Editie ne varietur dezvoltand amplu lucrarea anterioara: Cristian Stamatoiu - Istoria antropologica a activarii reflexului teatral (O viziune holistica asupra civilizatiei scenei in interconexiune cu mentalul colectiv continuu), Editurile Eikon si Scoala Ardeleana, 2015 Pascal scria: "e mult mai frumos sa stii ceva despre tot, decat sa stii totul despre ceva: aceasta universalitate e cea mai frumoasa". In Occident atractia pentru perspectiva panoramica a disparut in favoarea privirii microscopice si a examinarii detaliului. Cartile lui Mircea Eliade n-au fost ele criticate mai ales in numele acestui proces intentat unui vechi spirit de "enciclopedist" de catre agresiva armata a "specialistilor"? Desi educat in Romania, aceasta deschidere nu imi e personal familiara, dar ii resimt necesitatea formatoare si admit valoarea pedagogica. Privirea panoramica revela relieful geografic al unui domeniu, cea microscopica, secretele sale geologice. Tinerii debutanti castiga explorand larg, cercetatorii obstinati reducandu-si extinderea viziunii. Aceasta-i alternativa. Cristian Stamatoiu indrazneste sa propuna o perspectiva vertiginoasa asupra teatrului. Un asemenea curaj, azi rar, unic, merita salutat. El se constituie in ghid si ne invita la o calatorie pe care nu o mai indrazneam si care, sper, nu-si va rataci cititorii. Sa indraznim sa-i urmam pariul! - George Banu, Profesor de studii teatrale la Sorbona - Paris, Presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatr

RON 96.03
1

Timp al mastilor (Pagini nonfictive)

Laureat al norilor 1982-2021

Laureat al norilor 1982-2021

Un pian aruncat pe malul râului de câțiva muncitori proaspăt mutați în casa cedată de o familie de burghezi duși la Canal. Și cascada jeluindu-se toată noaptea pe ritmuri de Bach. Ion Cristofor Echinoxistul Ion Cristofor este receptat îndeobște ca poet al solitudinii („Dar eu în seara asta/ neauzit/ între patru pereți/ urlu/ în urechea imensă a singurătății”), dar și ca expert în paradoxala artă a reconcilierii realelor cu interioritatea prin proceduri metaforale adesea surprinzătoare. Gheorghe Grigurcu remarca un „răsfăț paradoxal melancolic al percepției ființei lăuntrice”, iar Petru Poantă un „enciclopedism ceremonios de imagini”. De la debutul cu „În odăile fulgerului” (1982), trecând prin „Cina pe mare”, „Marsyas”, „Casa cu un singur perete”, „Sărbătoare la ospiciu”, „O cușcă pentru poet”, „Angore et taedio”, „Cine a dat foc Romei”; Geamantanul de sticlă”, „Orchestra de jazz”, „Gramofonul de pământ” și până la cartea de acum, Ion Cristofor redactează calm tensionat, cu o tristețe fecundă, cronica trudei de a impune cuvintelor o ordine pe care s-o imite viața însăși. Reținând în comentariile mele trecute mai ales dimensiunea thanatică, observam altădată că poezia sa e, într-adevăr, gravă și traversată de neliniști (cum o recepta un Adrian Marino, de pildă), însă nicidecum sumbră. Întrebările ultime pe care și le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătății, a unei înțelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea ațintită și cuvintele în alertă, toate semnele și semnalele morții intravitale, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deșirante, ci invitând, mai degrabă, la reculegeri și replieri, la revalorări ale datelor existenței. (IRINA PETRAȘ

RON 77.60
1

Un promotor al noii spiritualitati

Din invataturile unui absolvent al scolii vietii

Din invataturile unui absolvent al scolii vietii

Prefață de Prof. Univ. Dr. Delia Cristina Balaban Se spune că în viață trebuie să plantezi un copac și să scrii o carte. Autorul cărții de față este deja la a doua carte, după ce prima a fost o monografie în două volume despre satul său natal: Voivodeni, județul Sălaj. Și a promis că ne pregătește alte surprize și nu se oprește din scris. Și nici din îngrijirea pomilor pe care i‑a plantat cu atâta dăruire în grădina sa. Ioan Ielciu iubește frumosul, îl cultivă atât în grădina sa, cât și în cărțile sale. Volumul de față e o culegere de gânduri, de idei adunate pe calea vieții. Autorul a început să le scrie într‑un carnețel acum mai bine de 30 de ani. Aceste idei sunt din domenii diferite, la fel cum viața are multe fațete. Gândurile reflectă sistemul de valori al autorului care are o experiență de viață bogată și care este de părere că „este o bucurie să privești înapoi în viață și să nu te încovoaie frigurile remușcării.” Prezentul volum este structurat în nouă capitole: cu ochii spre cel mai drag, unde îți este comoara, omule?, cu ochii spre cer, uniți în cuget și‑n simțiri, vârtejurile inimii, câțiva pași în doi, pământeștile noastre nimicuri, pe aripile nădejdii și de la inimă... la inimi. Probabil că tinerii nativi digitali din ziua de astăzi ar fi postat câteva dintre aceste idei pe rețelele de socializare, alăturându‑le o imagine sugestivă. Deși activ pe aceste rețele, Ioan Ielciu a preferat să le strângă în volumul de față, ca atunci când sunteți într‑un moment de cumpănă, când vă preocupă ceva să puteți deschide la întâmplare (sau nu) această carte și să citiți o frază care să vă inspire, să vedeți lumea în complexitatea ei. Cartea este despre dragoste, iubire, pasiune și frumos. Cartea este despre bogăție, despre muncă și lene, despre credință, smerenie și destin, despre milostenie și spiritualitate. Cartea este despre grijile lumii, despre viclenie, despre răutate și ură, mândrie și trufie, despre patimile noastre lumești. Cartea este despre dreptate, despre prietenie, despre vârste și așteptări. Cu alte cuvinte, cartea este despre oameni și relațiile dintre ei. Cartea este despre viață și de aceea este complexă, iar pe alocuri gândurile exprimate pot să fie percepute ca fiind contradictorii, la fel ca viața. Viziunea asupra lumii și preocupările pe care le reflectă paginile acestui volum sunt o reflexie a vieții autorului. Spiritualitatea constituie o parte importantă a vieții sale, iar acest aspect se face simțit în rândurile cărții. La fel și umorul sau politica. Volumul de față este un ghid al trecerii prin viață, al trecerii prin viață secondat de un simț al observației foarte fine. E un ghid al învățării. Nu putem separa ideile reflectate în volum de perioada în care le‑a cules autorul lui sau de originile sale transilvane. Pe lângă teme fundamentale ale vieții, câteva gânduri despre politică și despre patriotism își găsesc loc în paginile cărții. Autorul este o persoană religioasă, perspectiva sa este una tradițională. E un fin observator care ne invită la reflecție și ne spune că în viață e important să fim consecvenți, atenți și mereu deschiși să învățăm. Volumul poate să fie citit în ce ordine dorește cititorul, nu e necesar să începeți cu prima pagină, puteți să îl deschideți la întâmplare și să citiți prima frază pe care privirea o întâlnește. O să găsiți surse de inspirație în paginile acestei cărți, o să râdeți sau vă veți întrista. Iar dacă nativii digitali vor avea curiozitatea să o deschidă, vor găsi în ea inspirație pentru activitatea lor pe rețelele de socializare

RON 29.10
1

Religia in epoca romantica. Un imaginar al Absolutului

Un parinte fondator al Romaniei Mari: Alexandru Vaida Voevod

Un parinte fondator al Romaniei Mari: Alexandru Vaida Voevod

Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, aparut sub egida Fundatiei Transilvania Leaders Natiunea romana care traieste in monarhia austro-ungara asteapta si cere – dupa multe suferinte de veacuri – afirmarea si valorizarea drepturilor ei, nestramutate si inalienabile, la deplina viata nationala. - Alexandru Vaida Voeovd Alexandru Vaida Voevod s‑a dedicat mai bine de o jumatate de secol natiunii sale. Momentul de varf al carierei lui, dupa cum singur o marturisea, au fost anii 1918‑1921, care il plaseaza printre fauritorii Romaniei Mari. Ceea ce s‑a petrecut inainte sau dupa aceasta perioada a fost politica si speranta, curaj si dedicatie pentru natiune. Optiunile sale, unele discutabile, sunt puse in umbra de realizarea, la 1 Decembrie 1918, a unitatii politice romanesti. Marea tranzitie, avand ca punct de plecare Romania Mare, s‑a conturat, din pacate, mai mult in sfera politicului. In acelasi timp, este adevarat, a fost scurta, putin peste doua decenii. Tara noastra pierde in 1940, rand pe rand, o parte din teritoriile recunoscute de Conferinta de Pace de la Paris, iar cel de‑al Doilea Razboi Mondial, cu urmarile sale, pune capat procesului tranzitional democratic. Vaida a fost martorul trecerii romanilor de la euforie la dezamagirea de dupa 1945. Personalitatea lui Vaida Voevod, comparabila cu oricare dintre contemporanii sai cehi, slovaci, sarbi, polonezi etc., se inscrie intr‑o galerie a figurilor de factura istorico‑politica generata de complicatele probleme ale Europei Central‑Estice. Ambianta inceputului de secol XX a format un gen aparte de oameni politici, specifici asa‑numitei Europe de Mijloc. - Liviu Maior

RON 43.65
1

Razboiul sfant al rasei: eugenia si protectia natiunii in Ungaria 1900-1919

Razboiul sfant al rasei: eugenia si protectia natiunii in Ungaria 1900-1919

Profesorul Marius Turda de la Oxford Brookes University este unul dintre cei mai avizati specialisti din lume in istoria eugeniei si a rasismului. Noua sa carte dedicata miscarii eugenice din Ungaria in deceniile premergatoare Primului Razboi Mondial este in primul rand o contributie stiintifica importanta la cunoasterea scolii eugenice maghiare si a racordarii acesteia la curentele existente pe plan mondial. In al doilea rand, lucrarea este valoroasa fiindca devoaleaza modul in care politica a fuzionat cu stiinta la inceputul secolului XX si a oferit guvernantilor de la Budapesta „argumente” care sa sustina dominatia maghiara in Europa Centrala in detrimentul slovacilor, romanilor, sarbilor, croatilor. Esecul Ungariei in 4 iunie 1920 la Trianon se explica, dincolo de recunoasterea de catre statele aliate invingatoare a principiilor democratice lansate de Woodrow Wilson, si prin cantonarea cu obstinatie a delegatiei maghiare la Conferinta de Pace in sustinerea unor argumente eugenice despre presupusa suprematie a rasei maghiare superioare in raport cu natiunile inferioare din teritoriile stapanite pana la 1918. (Prof. univ. dr. IOAN BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Romane) Cartea lui Marius Turda trateaza noi aspecte ale istoriei eugeniei, incercand sa surprinda modul in care eugenia maghiara poate pune in evidenta contexte culturale, politice si nationale. Autorul nu doar ca ne prezinta un model teoretic bine gandit al cercetarii eugeniei, dar – prin abordarea critica a surselor – ne prezinta o atitudine stiintifica postmoderna fata de cunoastere: o prezenta autoreflexiva a istoricului ce pune intrebari noi, se indoieste de paradigmele si cadrele teoretice anterioare si nu se revendica de la abordari istorice preexistente. Autorul acestei carti este un istoric care a reusit sa vorbeasca – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt nationalismul si rasismul, fara a adopta o pozitie moralizatoare in evaluarea lor. Aceasta atitudine stiintifica ne inspira sa pornim si noi pe acest drum captivant al cunoasterii istorice. (Dr. ZSUZSA BOKOR, Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale

RON 82.45
1

De veghe in al timpului turn

Zborul clandestin al unui rus indragostit de la stei la Moscova si retur

Zborul clandestin al unui rus indragostit de la stei la Moscova si retur

In luna mai a anului 2017, cu ocazia unor lucrari de reparatii ale unor pivnite din Palatul Companiei Nationale a Uraniului din Stei, s‑a descoperit un seif din otel ascuns in zid, de unde, dupa taierea cu flacara oxiacetilenica a capsulei, au fost extrase mai multe documente cu caracter confidential privind situatia la zi a livrarilor de uraniu catre fosta URSS, calitatea deosebita a esantioanelor de uraniu care au fost expediate pe calea aerului direct catre Moscova, o harta amanuntita si bine documentata cu privire la zacamintele de uraniu, aur, argint, bismut, molibden etc., inca neexploatate din aceasta zona a Muntilor Apuseni. Intr‑un colt al seifului s‑a mai descoperit o cutie mica, zincata, plina cu scrisori a caror unica destinatara era tovarasa Liudmila Zenaida Grozniilanskaia din Moscova, districtul Central, raionul Arbat, str. Maxim Gorki nr. 56, etajul 5, apartamentul 8. Epistolele sunt scrise cu multa daruire si caldura, chiar cu entuziasm, pe file de culoare trandafirie, de catre acelasi inginer sovietic al carui nume l‑am aflat abia acum: Ivan Ivanovici Ivanov, un tanar rus sosit pe meleagurile Steiului si Baitei, despre care am scris si cu alte ocazii. Unele documente descoperite poarta stampila pe care o reproducem alaturat, avand cuvinte atat in limba romana, cat si in limba rusa, in format mare si in culoarea ei originala. Ne‑am straduit sa traducem si de asta data, cu cea mai mare grija si cu respectul cuvenit datorat manuscrisului, aceste epistole de dragoste tulburatoare, fideli intru totul spiritului si expresiei literei rusesti si atenti in depistarea si descrierea atmosferei criptocomunisto‑panslaviste de altadata a acestor scrisori expediate catre frumoasa si necunoscuta femeie din capitala fostei Uniuni Sovietice. Intrucat noi am facut publice o buna parte din aceste epistole in cartea intitulata Scrisorile secrete ale tovarasului Ivan din Stei catre iubita sa din Moscova, carte aparuta in anul 2014 la Editura Biblioteca revistei FAMILIA din Oradea, inclinam sa credem ca aceste marturii si evocari (scrise dintr‑o iubire oarba, irationala, aproape donquijotesca pentru Liudmila) au cuprins destule realitati specifice locului si chiar unele intamplari cu caracter insolit din perimetrul exploatarii miniere Stei‑Baita, astfel incat cele mai multe file amoroase au fost confiscate de catre organele locale ale KGB (Komitet Gosudarstvennoy Bezopasnosti – Comitetul pentru Securitatea Statului). Printr‑o fericita intamplare, ele fiind descoperite de curand, vad acum, pentru prima oara, fireasca si binecuvantata lumina a tiparului, in vederea cunoasterii pe deplin a frumoasei si durabilei povesti de dragoste infiripata intre inginerul din Stei si misterioasa sa iubita din Moscova. Prin aceste scrisori de dragoste, Steiul s‑a metamorfozat, dintr‑o puternica cetate industriala de altadata, cu zeci de mii de mineri si muncitori, intr‑un fel de Taj Mahal al Europei Centrale si de Est. (Pascu Balaci

RON 29.10
1

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Cartea a fost elaborată sub egida CENTRULUI DE GEOGRAFIE REGIONALĂ din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea însumează rezultatele proiectului „Servicii de consultanță – studiu privind inventarierea, evaluarea și prioritizarea punerii în valoare a resurselor turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord‐Vest”, contract nr. 18/27.05.2019, Beneficiar Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, director de proiect: prof. univ. dr. Pompei Cocean. Prin această realizare editorială de excepţie, Regiunea de Nord-Vest are nu numai o excelentă bază de date asupra patrimoniului său turistic, ci şi soluţiile de punere în exploatare, într-un ecart temporal de scurtă, medie şi lungă durată, a obiectivelor sale reprezentative. Pentru că, aşa cum studiul o demonstrează, zestrea atractivă a regiunii este deosebit de bogată şi variată tipologic, asigurând premise favorabile afirmării tuturor tipurilor de turism cunoscute (recreativ, curativ, cultural şi mixt) şi majorităţii covârşitoare a formelor de practicare ale acestora, de la speoturism la turismul religios, de la cura balneară la agrementul hivernal al sporturilor zăpezii. Fapt ce se instituie într-o reală oportunitate de-a aşeza turismul, prin amenajarea unor obiective de rezonanţă internaţională, competitive, în triada ramurilor economice de bază ale regiunii, alături de agricultură şi industrie. Cu atât mai mult şi mai degrabă cu cât „industria" turismului este singura ramură care în procesul de producţie nu-şi devorează materia primă, iar amortizarea investiţiilor presupuse de amenajarea obiectivelor se realizează într-un timp record. (Coordonatorii

RON 58.20
1

Inflexiuni. Dialoguri

Inflexiuni. Dialoguri

Dialogurile de față au o poveste incitantă, pe care voi încerca să o rezum aici. Ele au adunat împreună oameni, locuri, conjuncturi, epoci chiar, având în vedere că ultimele două s-au desfășurat în plină criză pandemică. Să încep așadar cu începutul: Inflexiunile au fost mai întâi gândite ca niște evenimente recurente, urmând să aibă loc la Cluj, iar conceptul lor s-a reformulat de mai multe ori de la momentul inițial. M-am consultat cu prietenele mele Ruxandra Cesereanu și Cristina Eșianu Farcaș, iar apoi cu Anda Vișan, am dezbătut și redezbătut formula cea mai explozivă pentru niște dialoguri interdisciplinare care, nestrunite cum trebuie, ar fi putut să producă un mare haos ideatic. Aceasta pentru că interdisciplinaritatea e interesantă, însă uneori mult prea proteică pentru a da roade. Formula care s-a impus încetul cu încetul a fost cea în care subiectul își crea cadrul, precum și interlocutorii. Concepute inițial pe o axă temporală regulată, o dată la o lună și jumătate, dialogurile s-au mulat încetul cu încetul pe structura vremurilor pe care le-am trăit în ultimii doi ani. Tangențiale și intempestive, spontane și îndelung pregătite, pline de seriozitate, dar și de ireverență. Cred că ceea ce mi-am dorit cel mai mult de la ele a fost crearea unui anumit spirit, a unei stări afective de așteptare, a unui eveniment care nu poate fi preîntâmpinat. Ceea ce putea fi pus în scenă erau doar condițiile acestui eveniment, etica și orientarea lui. Vorbind despre acești din urmă vectori ai evenimentului, va trebui să amintesc faptul că cea mai grea a fost alegerea titlului. Până la urmă, cum însăși ideea de eveniment se află în centrul spiritului SenseLab, am discutat cu Erin Manning și i-am propus ca dialogurile să poarte amprenta publicației acestui laborator de cercetare-creație atât de neobișnuit, în cadrul căruia am activat atâția ani. Inflexions-Inflexiuni. Mai ales că unul dintre dialoguri, desfășurat în septembrie 2019, l-a avut ca invitat pe Erik Bordeleau, colaboratorul meu de lungă durată de la SenseLab. Celelalte coordonate s-au impus de la sine: cafeneaua alternativă Ceramic Cafe de la Cluj era spațiul ideal pentru astfel de dezbateri. Un spațiu iubit de studenți și care scotea universitatea în afara cadrelor ei obișnuite. A fost ideea îndelung susținută de Adrian Tușa și de Corina Ilea, creatorii Ceramic Cafe, care, atunci când afluxul publicului la primul eveniment, în aprilie 2019, intitulat Despre distopia lumii de azi, a depășit cu mult așteptările noastre, iar scaunele s-au dovedit insuficiente, au propus extrem de degajați ca lumea să se așeze pe jos. Ceea ce s-a și întâmplat. Nonșalanța evenimentelor Inflexiuni li se datorează și lor. Tinerii au urmărit discuțiile de pe treptele Ceramicului, s-au conectat, unii dintre ei, la transmisia live. Am înțeles atunci cât de necesare erau astfel de dezbateri. Cum am menționat în introducerea mai multor dialoguri, am invitat de obicei unul dintre cei doi interlocutori la discuție, iar acesta îl propunea la rândul său, în funcție de subiect, afinități, ritm, interese intelectuale, pe cel de al doilea. În câteva rânduri pasul în doi nu s-a concretizat, formula finală dialogală fiind în egală măsură cea mai căutată și cea mai naturală cu putință. EBS Radio s-a alăturat rapid acestui proiect, invitându-ne adesea, pe mine sau pe invitații mei, să vorbim despre subiectul respectiv, în ziua evenimentului. Anca Brășfălean a fost mereu o gazdă curioasă și provocatoare. Îmi amintesc de asemenea figura lui Emanuel Lupașcu-Doboș, care a consemnat cu atenție, inteligență și spirit critic câteva dintre incursiunile noastre inflexionare și le-a publicat pe Bookhub.ro, la sugestia Nonei Rapotan. Ulterior, patru dintre aceste dialoguri au fost publicate în revista Steaua, la sugestia Ruxandrei Cesereanu, transcrise fiind de masteranzi și doctoranzi ai Departamentului de literatură comparată de la Cluj – Constantin Tonu, Maria Barbu, Andreea Stoica și Maria Fărîmă. Acestora li s-a alăturat Ion Pițoiu, pentru transcrierea unuia din dialogurile nepublicate în Steaua. Maria Barbu și Constantin Tonu au preluat ultimele două dialoguri, desfășurate în condiții mai speciale: cel despre Știința voioasă a avut loc pe platforma Zoom pe data de 27 aprilie 2020, la cinci luni distanță față de dialogul precedent, al Lumilor secundare, și la mai mult de o lună de la închiderea pandemică planetară. Iar cel despre Politicile corpului a avut loc în septembrie 2020, pe terasa Ceramic Cafe București, de data aceasta cu puțină vreme înainte ca terasele, cafenelele, cinemaurile și teatrele să fie închise, în toamna anului 2020, datorită creșterii alarmante de cazuri Covid-19, imposibil de stăpânit la acel moment, în lipsa vaccinului. Inflexiunile vor continua, chiar dacă au făcut o pauză de un an. De aceea cred că e un bun moment – cel de a consacra un volum acestei prime runde de dezbateri pasionante. Pasionante atât pentru cei care s-au prin în joc, întrucât au fost de multe ori luați

RON 48.50
1

Elogiu cititorului. Un documentar al (re)cunoasterii emotionale de sine

Intre real si imaginar. Incursiuni in proza fantastica franceza din secolul al XIX-lea

Gheorghe sincai. Viata si opera

Pe grumaz (La noi, Vol. 9)

Pe grumaz (La noi, Vol. 9)

Ce ne ramane, acum, cand "obiectul" istorie a devenit in invatamantul nostru "un obiect" ciopartit? Cine va hotari destinul nostru in memoria lumii? Ignoranta meschina a decidentilor zilei sau energia romanului adevarat? - Cornel Cotutiu Cornel Cotutiu s-a nascut in Beclean, jud. Bistrita-Nasaud, la 15 februarie 1945. Licentiat in filologie (Cluj, 1971). Profesor de limba si literatura romana. Din 1975 pana in 2008: profesor la Colegiul National "Petru Rares" din Beclean; intre 1985 si 1989: inspector scolar. In perioada 1997-1998: consilier teritorial-sef al Inspectoratului pentru Cultura Bistrita-Nasaud. Debut revuistic: in Tribuna (1964). Redactor, apoi redactor-sef al revistei de literatura, arta si cultura Minerva (1990-1999); redactor al publicatiei Floare de colt (Beclean, 1990-1992). Debut editorial cu volumul de nuvele In cautarea altui final. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania. Premiul I pentru proza la Festivalul "Mihai Eminescu", Iasi, 1981; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania - Filiala Tg. Mures, 1995, pentru publicistica; Marele premiu la Concursul National de proza si critica "Liviu Rebreanu", Bistrita, 2002; Premiul "Pavel Dan" pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, 2010; Premiul "I.D. Sirbu" pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, 2017; Premiul pentru proza al Bibliotecii Judetene "Octavian Goga" Cluj-Napoca, 2018. Ordinul "Meritul Cultural in grad de Cavaler", din partea Presedintelui Romaniei, Bucuresti, 2004

RON 33.95
1

Proba oglinzii

Proba oglinzii

În țara aceasta a fost mult prea ades cultivată neîncrederea în puterile de creație, în cutumele de viețuire morală și spirituală ale ei. Au fost puse pe tapet ,,toate relele ce sunt/ Într-un mod fatal legate de o mână de pământ...” (Eminescu), rele ale tuturor oamenilor din această lume, ca fiind doar ale noastre și numai ale noastre. Au fost ridicate la nivel național derapaje care aparțineau unor structuri individuale sau unor contexte istorice particulare. Ne-a fost negată valoarea trăsăturii celei mai semnificative care, în grila unui Salvador de Madariaga, definește un popor, pe care eu o socotesc a fi omenia, reacția la suferința, la necazul aproapelui. Trăsătură de profundă valoare transcendentală, probată în viețuirea seculară a românilor. Blegi și blânzi până la Dumnezeu cu alții, răi, indiferenți și neîngăduitori cu ai noștri. Pe drept și pe nedrept. Cu o trufie, cu un dispreț și cinism autodevoratoare, iscate nu din spiritul critic, ci dintr-un snobism și o egolatrie care fac ca valorile noastre să aibă nevoie mereu de recunoașterile de aiurea. (HORIA BĂDESCU) Cuprins PROBA OGLINZIIProba oglinziiOrizontul memorieiElogiul înțelepciuniiLepădarea de sineÎn care veac, în ce mileniu?„O boală învinsă-i orice carte”Cum au știutHoitariiDespre gratuitateOchiiDespre fantasticVâsculScribulAhile, Priam, Ulise și ceilalțiTurnul de fildeșUcideți oaia neagrăButoiul lui DiogeneDatul în mintea copiilorSomnul rațiunii naște proștiUtilitatea inutiluluiMemoria lui EuridiceVae victisTițianCei trei suteDe ce?Platon și internetulOglinzile lui Don JuanScrisoare către SanchoCidul și privighetoareaGenomul uman și SofocleTăcerea cuvântuluiContractul social„Oile gândirii”La judecata memoriei CAICUL LUI NASTRATINCaicul lui NastratinCumpăna anilorVeșniciaGrădinile lui AkademosUraMintea românuluiBampirismul românescGóngora și ȘeherezadaOrânduielile lumiiEin grossen cotcodac über allesMisterulCa să fii om întregȘansaDe ce nu fac politicăUmorul involuntarQuod licet boviEstetica deriziuniiZiceriNelumitul CENTURA DE SIGURANȚĂOchii și mâna lui DumnezeuSfatul bătrânilorSăru’ mâna, Duduie!Copilul cel rău al EuropeiProvincialismul fudulFiința limbii române„Între Dumnezeu și neamul meu”Centura de siguranțăPatima fără sfârșit„Intrat-a o boală în lume”Defăimarea lui EminescuMoromete și KantHistoria magistra vitae și „perfidul Albion”„Trădarea cărturarilor” HORIA BĂDESCU (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al Premiului de poezie al Uniunii Scriitorilor și al mai multor premii ale Filialei Cluj a acesteia, al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării Echinox și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român Meritul Cultural și cavaler al Ordinului național francez Les Palmes académiques. Printre cele mai recente volume: O noapte cât o mie de nopți (roman, Limes, 2011), Cărțile viețuirii (poeme, Eikon, 2013), Roulette russe (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), Zborul gâștei sălbatice (roman, ed. a II-a, Școala Ardeleană, 2015), Le poème va pieds nus (poeme, Ed. l’Arbre à paroles, 2016), Decameronice (poeme, Școala Ardeleană, 2017), Doar din pământul patriei (eseuri, Școala Ardeleană, 2018), Joia patimilor (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, 2018), Căderea din Rai (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), Poduri și vămi (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), O sută și una de poezii (poezie, Editura Academiei Române, 2020), Dinaintea ta merge tăcerea (poezie, Școala Ardeleană, 2021), Între Scila și Caribda, încotro? (eseuri, Școala Ardeleană, 2022), E toamnă nebun de frumoasă la Cluj. Poeme alese și rostite de autor (ediție revăzută și adăugită, Școala Ardeleană, 2022), Rana ascunsă a fiecărei zile (poeme, Școala Ardeleană, 2023)

RON 58.50
1

Istoria Clujului III

Istoria Clujului III

Volumul de faţă abordează intervalul de timp care se referă la perioada domniei lui Carol al VI-lea de Habsburg, secvenţă cronologică în care Clujul a fost martorul a numeroase tensiuni politice şi sociale, generate de instaurarea dominaţiei austriece şi acomodarea societăţii transilvănene cu noul model de organizare societală impus de Casa de Habsburg. Oraşul Cluj cunoaşte şi câteva episoade interesante privind viaţa politică a provinciei prin faptul că, între anii 1718-1730, s-au desfăşurat aici lucrările Dietei Transilvaniei, iar în perioada 1719-1732 Guberniul provincial şi-a mutat aici reşedinţa. Extrem de important a fost momentul redobândirii statutului de oraş liber regesc (statut ce a fost pierdut în anul 1660) în anul 1709. (Ioan Bolovan) Volumul de faţă, al treilea din cel de-al III-lea tom al operei lui Jakab Elek, este consacrat epocii lui Carol al VI-lea, purtător al coroanei Sfântului Imperiu între anii 1711 şi 1740. O domnie care este tratată, de regulă, ca una de foarte îndelungată tranziţie între sfârşitul războiului de eliberare al lui Francisc Rákóczi al II-lea şi epoca Mariei Tereza, a cărei personalitate reformatoare a marcat în mod hotărâtor istoria ţărilor stăpânite de casa de Habsburg. Pentru Cluj, [...] Jakab Elek a reuşit să documenteze şi să descrie o perioadă de reorganizare şi adaptare, în care oraşul şi cetăţenii săi încercau să îşi găsească un nou destin în noile cadre economice şi administrative impuse de stăpânirea imperială, care avea [...] tendinţa firească de a privi cu neîncredere un centru urban reprezentativ care se identifica cu Transilvania şi cu locuitorii ei. (Tudor Sălăgean

RON 29.10
1

Cabasanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbasoiu...

Cabasanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbasoiu...

Materialul prezentat în această carte stătea de multă vreme în sertare, păstrat cu grijă peste zeci de ani. Marea problemă a fost organizarea lui într-o formă accesibilă, sperăm noi, cititorului și care, în același timp, să evoce o lume activă și vie care a constituit „șira spinării” pentru societatea românească din secolele XIX și XX. Capitolele sunt așezate în ordine cronologică, astfel ca, parcurgându-le, cititorului să-i fie ușor să urmărească acțiunile a patru generații diferite. Ilustrațiile aferente fiecărui capitol sunt de asemenea, pe cât posibil, aranjate în ordine cronologică. Aceste patru generații au parcurs o istorie sinuoasă, incluzând perioada anterioară Războiului de Independență din anul 1877, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și, în sfârșit, intervențiile brutale ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Cartea noastră a pornit de la un caiet cu amintiri al Silviei Velculescu, fiica lui Ion Căbășanu (fondator al restaurantului „Carul cu bere”), soție a lui Ilarian Velculescu (director timp de 21 de ani al Școlii Normale din Câmpulung-Muscel). Ion Căbășanu a avut cinci fete și un băiat: Silvia; Eugenia (soția sculptorului Valbudea); Lucreția (căsătorită cu Emil Mihai Brancovici - prof. univ. și senator); Elena (soția lui Gheorghe Isbășoiu - avocat și primar); Virginia (soția lui Andrei Gheorghiu, director al Băncii Agricole din Tulcea). Cornel („barbă-Cornel”, director la Bursa de Comerț) a fost căsătorit cu Viola, sora lui Emil Mihai Brancovici. Amintirile Silviei (la care am adăugat pe ale lui Gheorghe Isbășoiu, Nicolae Constantinescu și ale lui Călin Iliescu-Brânceni) se întind pe mai bine de un secol și jumătate, între prima jumătate a secolului al XIX-lea și a doua jumătate a celui de al XX-lea. Autori

RON 48.50
1

Domniile lor catre mine

Domniile lor catre mine

Internetul dă un bobârnac letal acestui mod tradițional de a comunica. Numai că urmașii noștri nu vor cunoaște farmecul literei scrise; uniformitatea literei electronice anulează ceea ce caligrafia poate „trăda”: starea de spirit a expeditorului, febrilitatea, incoerența, silueta literei și imaginea plastică a rândurilor; dispare… picătura de cerneală căzută neatent pe hârtie, culoarea însăși a hârtiei nu mai poate da sugestie asupra sentimentului celui care e aplecat emoționat asupra colii. (Cornel Cotuțiu) Cornel Cotuțiu: Născut în Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, la 15 februarie 1945. Licenţiat în filologie (Cluj, 1971). Profesor de limba şi literatura română. Din 1975 până în 2008: profesor la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Beclean; între 1985 și 1989: inspector şcolar. În perioada 1997-1998: consilier teritorial şef al Inspectoratului pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. Debut revuistic: în Tribuna (1964). Redactor, apoi redactor-şef al revistei de literatură, artă şi cultură MINERVA (1990-1999); redactor al publicaţiei Floare de colţ (Beclean, 1990-1992). Debut editorial cu volumul de nuvele În căutarea altui final. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Tg. Mureş, 1995, pentru publicistică; Marele premiu la Concursul Naţional de proză şi critică „Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 2002; Premiul „Pavel Dan” pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2016; Ordinul „Meritul Cultural în grad de Cavaler”, din partea Președintelui României, Bucureşti, 2004

RON 33.95
1

Nebun dupa Cluj. O pledoarie sincera pentru Transilvania mea

Sir Gawayn and the Grene Knyght. Sir Gawain si Cavalerul cel Verde